Mediawise Society susține introducerea educației media în programa școlară obligatorie, pe tot parcursul formării copiilor (grădiniță–liceu), și subliniază nevoia de asumare a răspunderii guvernamentale și de investiție susținută în formarea profesorilor. Marți, 16 iunie 2026, la Camera Deputaților, președinta Mediawise, Nicoleta Fotiade, a prezentat poziția noastră pe marginea proiectului „Educație media și digitală”, aflat acum în dezbatere la Senat.
Dacă urmărești subiectul, probabil știi deja despre ce e vorba: proiectul – inițiat de deputatul Ionuț Stroe și adoptat de Camera Deputaților – introduce Educația media și digitală ca disciplină obligatorie în trunchiul comun, la gimnaziu și liceu, începând cu anul școlar 2027–2028. Credem că este o inițiativă necesară și oportună. Tocmai de aceea ne-am implicat: ca legea să fie și aplicabilă.
Ce face bine legea, și ce nu (încă)
Proiectul are un merit structural pe care analiza noastră îl recunoaște: stabilește asumare ministerială explicită și introduce educația media ca disciplină obligatorie – două decizii bune, aliniate cu standardele europene. Deocamdată, legea face un singur lucru: introduce o disciplină în planul-cadru. Mai rămân întrebări esențiale, la care textul actual nu răspunde:
- Cine predă, de fapt? Legea introduce disciplina, dar nu spune cine o predă — niciun profil al profesorului, niciun post de educator media, niciun plan de reconversie. Fără profesori calificați până în septembrie 2027, disciplina rămâne pe hârtie.
- Formare reală, nu câteva ore „de bifat”. „Profesorul de educație media”, ca profesie matură, încă nu există. Legea nu prevede niciun standard de competențe, nicio durată minimă de formare, niciun furnizor eligibil.
- Educația media nu înseamnă doar „ferește-te”. Un curriculum construit doar pe detectarea dezinformării și siguranță online produce cinism, nu discernământ.
- O oră izolată pe săptămână nu schimbă mare lucru. Legea nu prevede integrarea competențelor media în alte materii, așa că gândirea critică media rămâne „în ora dedicată” și nu devine o competență folosită în viața reală.
- O lege din 2026 fără inteligență artificială e depășită din start. Noile tehnologii nu sunt menționate în textul legii.
- Cum vom ști dacă funcționează? Niciun studiu de referință (nevoile copiilor, nevoia curriculară etc.), nicio evaluare periodică, niciun organism care să răspundă de rezultate. Doar portofoliul elevului nu măsoară sănătatea sistemului.
- Educația media ar trebui să înceapă la grădiniță, nu la 11 ani. Ciclul primar e ignorat, deși Consiliul Europei recomandă explicit începerea de la clasele primare. Lipsesc și adulții, părinții, educația non-formală (ex. bilbiotecile), ca părți interesate în acest tip de educație.
- Fără presă liberă nu există educație media completă. Legea nu spune nimic despre rolul jurnalismului în democrație, despre proprietatea media sau despre presă ca bun public.
- Educația media nu ar trebui să fie treaba unui singur minister. Legea lasă educația media exclusiv Ministerului Educației, reproducând exact fragmentarea pe care Consiliul Europei o numește principala barieră în implementare.
Lacunele identificate sunt argumente pentru o lege mai bună, care poate poziționa România ca model european de politici de educație media.
Ce ar întări legea
Cea mai presantă nevoie este investiția serioasă în formarea profesorilor, dublată de un cadru disciplinar dedicat și de integrare transversală în disciplinele existente. Doi profesori din programul Mediawise Teacher au formulat miza cel mai limpede.
„Este imposibil ca, după câteva luni de formare în domeniul media, un profesor să poată preda educație media și digitală la gimnaziu și liceu. E nevoie de timp pentru formarea competențelor, de o metodă de lucru însușită, evaluată și monitorizată printr-un sistem uniform la nivel național.”
(vezi punctul de vedere aici)
Adriana Mihai, profesoară dr. limba și literatura engleză, Complexul Educațional Laude-Reut
„Profesorul de educație media, ca profesie formată și matură, încă nu există. Există specialiști media, care cunosc fenomenul, dar nu stăpânesc uneltele pedagogice; și pedagogi buni, care nu folosesc uneltele digitale. Până când aceste competențe se vor întâlni în formarea unui singur profesor, educația media va rămâne un teren pe care îl construim din mers.”
(vezi punctul de vedere aici)
Răzvan Ropotan, învățător, Școala Gimnazială Liberă Waldorf
Ce propune Mediawise? O lege pe care școala chiar o poate aplica.
- Investiție reală în profesori. Profil clar al cadrului didactic, standard de competențe de predare a educației media, durată minimă de formare și furnizori validați cu experiență (ex. Mediawise Teacher 50 de ore + predare la clasă + mentorat), plus un plan de reconversie (dacă este cazul).
- Competențe media pe tot parcursul vieții. Module integrate în discipline-ancoră – limba română, istorie, educație civică/socială, științe, TIC – de la cele mai mici vârste.
- Dincolo de „ferește-te”: competențe constructive. Nu doar detectarea dezinformării, ci reflecție, analiză și evauluare critică, creație de conținut, cetățenie digitală și participare.
- Neutralitate tehnologică. Legea să reziste schimbărilor tehnologice: „Nu îi învățăm pe copii despre Google, ci despre motoarele de căutare” (Bogdan Manolea, Asociația pentru Tehnologie și Internet).
- Asumarea răspunderii cu cineva care răspunde de rezultate. Angajament instituțional clar și pe termen lung, nu doar declarativ, însoțit de un organism de supervizare multidisciplinar.
- Cuvintele contează. Recomandăm „competențe media”, nu „alfabetizare media”. Cuvintele cu care legiferăm devin practicile cu care educăm.
- Resurse educaționale deschise, conectate punctual la nevoile profesorilor.
- Pornim de la nevoile reale. O analiză a nevoilor copiilor și o hartă curriculară ca punct de plecare, ca redundanța cu programele existente să fie evitată.
Și, poate cel mai important pe termen lung, o disciplină nu este suficientă. O strategie națională pentru competențe media în rândul întregii populații – prin educație media în școală, dar și prin măsuri complementare (reglementarea platformelor, resurse publice, campanii de conștientizare etc.) care să definească principiile, asumarea răspunderii și coordonarea unui plan de acțiune multi-annual, implicarea tuturor actorilor relevanți din societate (en. whole-of-society approach).
Pentru pasul imediat, propunem inițiatorilor legii un grup de lucru multidisciplinar care să contribuie la amendamentele proiectului.
O dezbatere în care punctele de vedere s-au completat
Rar în experiența Mediawise se întâmplă ca instituțiile-cheie pentru integrarea educației media în școli să stea la aceeași masă și să trateze subiectul ca pe o urgență. La această dezbatere s-a întâmplat, un semnal că momentul este prielnic.
Ministerul Educației, prin secretarul de stat Sorin Ion, a transmis un mesaj fără echivoc: „nu mai este nevoie de argumente pentru a ne convinge de introducerea educației media”. În același sens, Bogdan Cristescu, director general al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, a spus că „considerăm tema de extremă urgență și de maxim interes”.
În sala Iuliu Maniu au fost prezenți și tineri liceeni, profesorii noștri din programul Mediawise Teacher și organizații ale societății civile implicate în educația media – CJI, ApTI, TechSoup, UNICEF. Mulțumim senatoarei Monica Anisie și deputatului Ionuț Stroe pentru deschiderea către dialog și pentru disponibilitatea de a continua discuția despre amendamente într-un grup de lucru multidisciplinar. A fost o dezbatere substanțială, în care punctele de vedere au completat și au confirmat propunerile Mediawise.
Puncte de vedere complementare
Analiza Mediawise este gândită ca punct de plecare pentru o dezbatere multidisciplinară. Am început deja să adunăm contribuții:
Lect. univ. dr. Ciprian Cucu (Universitatea de Vest din Timișoara) completează analiza cu riscuri specifice sistemului românesc – formarea „pe hârtie”, predarea pseudo-critică sau conspiraționistă, inegalitățile rural-urban, presiunea examenelor și analfabetismul funcțional – și propune un standard de integritate epistemică pentru cei care predau disciplina.
Claudia Oprescu (Universitatea Politehnică București), psihoterapeut și cadru universitar dr., expertă în dezvoltarea copilului și siguranța online, aduce perspectiva drepturilor și a dezvoltării copilului: propune introducerea disciplinei încă din primar, un parcurs gradual, în spirală, pe cele patru dimensiuni ale competențelor media (acces, analiză, evaluare, creație), și un echilibru constant între protecție și participare.
Spune-ne și tu
Poți citi analiza integrală aici: Analiza Mediawise asupra proiectului de lege „Educație media și digitală” (iunie 2026).
Echipa Mediawise Society rămâne disponibilă să colaboreze cu legiuitorul la redactarea amendamentelor și să își ofere expertiza – inclusiv experiența documentată internațional a programului Mediawise Teacher.
Dacă ai un punct de vedere despre cum ar trebui să arate această lege, scrie-ne la [email protected]. Construim împreună o lege a educației media pe care școala românească chiar o poate pune în practică.
