SEMNEAZĂ! Competențe mediatice pentru profesori
Propagandă și educație media – corespondență de la Chișinău (& SONDAJ)
December 1, 2015
ATELIER@Mediawise: Eu cum mă informez?
December 7, 2015
UPDATE! Mulțumim tuturor susținătorilor! Scrisoarea a fost trimisă astăzi, 7 decembrie 2015. Așteptăm confirmarea primirii și, sperăm, un răspuns pozitiv. Vă ținem la curent.
Profesori, organizații de media, cercetători și profesori universitari susțin introducerea educației pentru competențe mediatice în pregătirea profesorilor.
Dacă ți se pare important ca învățătorii și profesorii să aibă competențe mediatice, indiferent de disciplina pe care o predau, citește și semnează scrisoarea pe care o vom trimite luni 7 decembrie ministrului Educației, Adrian Curaj.
Competențe mediatice pentru profesori
Mulțumim pentru susținere,
Nicoleta Fotiade
MEDIAWISE Society
București, 07.12.2015
Scrisoare deschisă adresată ministrului Educației, domnul Adrian Curaj
Stimate domnule ministru,
Semnatarii prezentei scrisori deschise susțin importanța adoptării de către Ministerul Educației Naționale a politicilor de integrare a educației pentru competențe mediatice (care includ competențele digitale largi) în pregătirea inițială și continuă a învățătorilor și profesorilor.
Astfel, în prioritățile programului de guvernare din care faceți parte, la capitolul Educație, ați inclus și: “Mutarea accentului în actul educațional de pe transmiterea de informație pe crearea de competențe pentru viață și reducerea sarcinilor birocratice care apasă pe cadrul didactic“.
De asemenea, documentul mai propune și “inițierea reformei curriculare pe toate componentele ei, astfel încât conţinutul educaţional să corespundă cu cerinţele de pe piaţa muncii şi ale societăţii digitale.”
Credem că aceste obiective nu vor fi atinse fără politici educaționale pentru competențe mediatice (care includ competențele digitale largi) în pregătirea inițială și continuă a învățătorilor și profesorilor.
Competențele mediatice sunt competențe pentru viață în contextul societății informaționale și în condițiile în care media digitale sunt folosite de copii și tineri de la vârste tot mai mici în România pentru informare, socializare și distracție. 79% dintre copiii români între 9-16 ani au un profil pe o rețea de socializare – din studiul NetChildrenGoMobile.
Prin competențe mediatice înțelegem cunoștințe despre cum funcționează Internetul și media, în general, abilități de folosire a media (inclusiv a celor digitale) cu scop de informare și participare civică, socializare și distracție, receptarea critică a conținutului mediatic, abilități de producție media, aspecte legate de drepturi de autor, protecția vieții private sau folosirea sigură a uneltelor digitale (Internet, smartphone, etc.).
Educația pentru competențe mediatice folosește metode de învățare interactive și instrumente media care vor permite profesorilor să mute accentul de pe transmiterea informației pe crearea de competențe pentru viață, inclusiv prin crearea și folosirea resurselor educaționale deschise la clasă, în concordanță cu proiectele europene similare.
Domeniul educației media este unul interdisciplinar, iar profesorii pregătiți își pot folosi competențele nou-dobândite indiferent de disciplina pe care o predau. Competențele mediatice sunt valoare adăugată în performanța cadrelor didactice și fac diferența în decalajul digital între elevi și profesori, care se tot adâncește.
Pregătirea cadrelor didactice pentru competențe mediatice este o condiție pentru punerea în practică a reformei curriculare, astfel încât “conţinutul educaţional să corespundă cu cerinţele societăţii digitale”, așa cum prevede programul de guvernare la capitolul Educație.
Așadar, vă cerem să inițiați procedura de formulare a politicilor de formare a cadrelor didactice pentru competențe mediatice, indiferent de disciplina pe care o predau. Punem la dispoziția Ministerului Educației expertiza noastră de educație media.
Propunerea noastră este susținută de Asociația pentru Tehnologie și Internet (APTI), Asociația ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent și Centrul pentru Inovare Publică al Fundației pentru o societate deschisă, cât și semnatarii de mai jos.
Persoană de contact: Nicoleta Fotiade, Mediawise Society, nicoleta.fotiade@mediawise.ro.
Cu deosebită considerație,
- Nicoleta Fotiade, Președinte Asociația MEDIAWISE Society
- Bogdan Manolea, Director Executiv Asociația pentru Tehnologie și Internet
- Ioana Avădani, Director Centrul pentru Jurnalism Independent
- Ovidiu Voicu, Director Executiv Centrul pentru Inovare Publică al Fundației pentru o societate deschisă
- Mircea Toma, Președinte Asociația ActiveWatch
- Florin Galbin, profesor, Liceul ”Radu Petrescu” Prundu Bîrgăului
- dr. Anca Velicu, cercetătoare la Institutul de Sociologie al Academiei Române
- dr. Monica Barbovschi, cercetător asociat Institutului de Sociologie al Academiei Române
- Radu JUDE, regizor
- dr. Ileana Rotaru, profesor asociat Universitatea din Reșița
- dr. Rozália Klára Bakó, formator, Cluj-Napoca
- Monica Halaszi, profesor, Colegiul Național „Liviu Rebreanu” Bistrița
- Prof. drd. Maria-Magdalena Dorcioman, Colegiul Național ”Dinicu Golescu” Campulung, Argeș
- Cristina Mocanu, profesor, Colegiul National “Costache Negruzzi” Iasi
- Lavinia Vişan, profesor, Liceul Teoretic “Petru Cercel” Târgovişte, Dâmboviţa
- Bușu Carmen, director, Școala gimnazială nr. 168, Bucuresti
- Bălan Elena Lucia – profesor, Scoala Superioara Comerciala “N. Kretzulescu”
- Samiee Marina- profesor , Colegiul Tehnic “ Matei Basarab “ Caracal
- Lampa Iuliana, prof.dr. psihopedagog, CMBRAE-LTBMC+Sc. Gimnaziala “Uruguay”, Bucuresti
- Raluca Iacob, președinte al Asociației MetruCub – resurse pentru cultură și coordonator al proiectului Susține cultura în educație
- Violeta Mihai, prof. dr., Colegiul Național,,I.L.Caragiale” Ploiești
- Lala-Achim Grigore, profesor consilier psiholog scolar, Sc. Gimnaziala nr.189, Bucuresti, S4
- Tőkés Gyöngyvér, lector univ., Universitatea Sapientia, Cluj Napoca
- Iuliana Iliescu, manager proiecte Asociatia Pro Democratia – Centrul National de Coordonare
- Els Adelina, profesor, Colegiul Națíonal “Unirea” Turnu-Magurele, Teleorman
- Bălan Alina, profesor ,Colegiul Tehnic „Toma N.Socolescu” Ploiești
- Chiper Niculina, profesor, Liceul Teoretic „Nichita Stănescu”, București
- Turcescu Alina Elena, profesor, Colegiul Național ”Ion C. Brătianu” Pitești
- Croitor Laura, profesor, Scoala Gimnaziala “Ferdinand I”, Bucuresti
- dr. Bianca Balea, asistent universitar, Babes-Bolyai Cluj Napoca
- Sanda Corina Olimpia, profesor LTVM/RdV,Teleorman
- Andrei Rus, lector univ. dr., Facultatea de Film din UNATC „Ion Luca Caragiale” București
- Marius Panduru, Director imagine film, București
- Paul Negoescu, regizor, asist. univ. drd. Facultatea de Film, UNATC București
- Iulia Alexandra Voicu, asis. univ. drd. Facultatea de Film, UNATC București
- Kádár Magor, conf. univ. dr, Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării
- Vincze Hanna Orsolya, conf.univ.dr., Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Departamentul de Comunicare, Relații Publice și Publicitate
- Irina Trocan, asist. univ. drd. Facultatea de Film din UNATC „Ion Luca Caragiale” București
- Roxana Szel lector univ, dr., Facultatea de Film UNATC Bucuresti
- Scoala Gimnaziala Ferdinand I, Bucuresti
- Violeta Dascalu, director, Scoala Gimnaziala Ferdinand I, Bucuresti
- Cristina Nicolaescu, antreprenor, București
- Paun Anghel Aurica, profesor socio- umane
- Ioana Andreescu, București
- Sorina Vasile, București
- George Hari Popescu, Lyon, Franta
- Laura Curca, București
- Adina Ionescu, studentă MA Antropologie Culturală, București
- Lovin Maria, Fetesti
- Laura Orlescu, București
- David Macavei, București, România
- Gabriela Grosseck, conf.dr. Facultatea de Sociologie si Psihologie, Universitatea de Vest din Timisoara
- Parga Silvia, profesor, București
- Bucatariu Mihaela, Bucuresti
- Dan Nicolaescu, București
- Alina Onica, Radauti, Romania
- Ileana Hodoiu, București
- Groza Iulia, București
- Mihaela Milostivu, profesor, București
- Casandra Daniela, Rădăuți, România
- Rizoiu Lavinia, profesor, Pitești, România
- Ana-Maria Huluban, profesor, Cluj
Scrisoarea este publică la http://www.petitieonline.net/petitie/65614148 unde primește semnături de susținere în continuare.
Susține acțiunile noastre de educație media! Informează-te AICI!
2 Comments
Gândire critică alias competență mediatică cred că ar trebui să posede oricare dascăl cu discernământ și bun simț.
Astea nu le poate nici impune și nici verifica (în opinia mea) nici un ministru !
Iar o adeverință privind parcurgerea unui nou curs de instruire nu va asigura competența, așa cum s-a cam văzut deja cu cele privind “competența informatică/de folosire a calculatorului”
Mulțumim pentru opinie, domnule Jalobeanu. Deci să înțeleg că propunerea dvs. este să abandonăm inițiativa?
După părerea mea, gândirea critică se află în centrul competențelor mediatice. Nu este egală/alias. Ca să ai competențe mediatice ai totuși nevoie de formare, deprindere de abilități de evaluare și folosire a media, cunoștințe despre media șamd. Noi cerem formularea de politici educaționale și nu impunerea voinței unui ministru. Totuși, procesul în sine presupune ceva muncă de cercetare, documentare, formulare propriu-zisă de politică educațională, luare de decizie și, în cele din urmă, implementare. Cel puțin asta înțeleg eu prin politică educațională. Dacă ar fi vorba doar de impunerea voinței unui ministru, atunci ISE există degeaba? Noi cerem susținerea ministrului.
Apoi, de acord că o adeverință nu asigură competența. Depinde de mult mai mulți factori ca un profesor să dobândească aceste competențe și să le folosească la clasă. De la calitatea programului de formare până la motivația profesorilor de a învăța și susținerea școlilor. Din câte am înțeles, diversele programe de formare continuă a profesorilor pentru abilități TIC au avut ceva probleme la calitatea formării. Nu voi intra în detalii. Sunt disponibile în presă sau în mărturii ale profesorilor. Deci, cred că ar trebui să ținem cont și de asta atunci când judecăm eficiența programului acela.