În acest articol vei găsi informații utile despre interacțiunea tinerilor (14-18 ani) cu media, despre cultura media în care trăiesc și care le influențează viața zilnic. Articolul are la bază datele cercetării realizate în 2018 de Mediawise Society împreună cu dr. Anca Velicu, autor principal al raportului “Conectat la media. Interacțiunea tinerilor din România cu media” publicat la începutul anului acesta. Sper ca aceste date să ajute adulții – părinți și profesori, în special – să înțeleagă mai bine realitatea digitală în care tinerii își petrec timpul zilnic. Mai sper ca rezultatele cercetării să convingă autoritățile de necesitatea introducerii educației media în învățământul preuniversitar de la cea mai mica clasă. În 2018, scriam:
Fără viziune politică, fără decidenți interesați să susțină educația media, fără politici de integrare a educației media în școli, fără programe de finanțare și susținere a domeniului educației media și digitale în România, aceste cifre îngrijorătoare vor rămâne neschimbate mult timp de aici încolo.
Învățarea despre media va rămâne doar la nivel informal, între prieteni și colegi sau la nivel de organizații neguvernamentale. Două tipuri de învățare, care nu vor avea vreodată impactul unor programe susținute la nivel local și național.
La finalul articolului, vei găsi și o scurtă prezentare a contextului educației media în România.
Studiul a fost comandat de Centrul pentru Jurnalism Independent și susținut de Microsoft România și Romanian-American Foundation.
Urmăriți și campania VIDEO online “Ce este educația media?” în care experți, cercetători și profesori din țară și din străinătate explică ce este educația media.
Conectat la media – vocea tinerilor
Copiii și tinerii folosesc media în fiecare zi. Școlile ar trebui să se adapteze acestei realități și să fie pregătite să îi învețe despre media. Pentru politici de educație media și un model de integrare a educației media în curriculum este nevoie să
- înțelegem contextul educațional în care profesorii predau,
- documentăm modelul de educație media cel mai (cât mai) potrivit contextului social și cultural în care copiii și tinerii folosesc media și, nu în ultimul rând,
- ascultăm vocea copiilor și a tinerilor ca ea să se regăsească în paginile documentului de politici [1].
Prin urmare, Centrul pentru Jurnalism Independent în parteneriat cu Mediawise Society i-a întrebat pe tinerii între 14 și 18 ani într-un sondaj online la începutul anului 2018 despre:
- cât timp petrec în fața ecranului și ce fac pe internet;
- ce platforme media sociale și rețele de socializare online (en. social networking) folosesc;
- ce înțeleg tinerii prin ideea “de a fi informat” și de unde se informează;
- cum se implică și în ce fel interacționează online;
- competențele lor media și digitale elementare și câtă încredere au în competențele lor;
- ce părere au despre interzicerea telefonului mobil și a Internetului la clasă;
- cât de des sunt folosite telefoanele și informațiile online în context educational.
A. Timpul petrecut în fața ecranului
58% dintre tinerii respondenți (14-19 ani) au spus că petrec mai mult de 4 ore online în fiecare zi (26% dintre aceștia, peste 6 ore)
56% dintre tineri (14-19 ani) sunt mulțumiți de timpul pe care îl petrec în fața ecranului și cam tot atâția (57%) cred că părinții lor consideră timpul petrecut de ei în fața ecranului ca fiind excesiv.
Cel mai probabil au ajuns la această concluzie după ce părinții și-au manifestat dezacordul într-un fel sau altul. Dar dincolo de exprimarea dezacordului, e important ca părinții, care nu au crescut cu tehnologia digitală în buzunar, să încerce să înțeleagă ce rol au internetul și dispozitivele inteligente în viața copiilor, cum le folosesc și de ce aleg să își petreacă timpul online.
Cel mai important rol pe care îl au media digitale online în viața tinerilor este cel de socializare, ilustrat prin discuțiile pe care tinerii le au zilnic în mediul online privat sau public. Rolul de socializare e mai important decât cel legat de distracție și informare. Tinerii între 14 și 19 ani intră online ca să comunice cu prietenii, colegii sau cu familia (95%); apoi, ca să asculte muzică (84%) și să urmărească videoclipuri (82%); și în al treilea rând, ca să se informeze. Mult mai puțini tineri sunt autori de mesaje în mediul online. Doar 38% dintre respondenți publică cel puțin un comentariu pe un website.
B. Folosirea rețelelor de socializare
Platformele de media sociale sunt prima alegere a tinerilor atunci când intră online. Ar trebui să reținem însă că tinerii nu folosesc aceste platforme la potențialul lor maxim. Nivelul scăzut de competențe media și digitale este, cel mai probabil, unul dintre motive (mai multe detalii despre asta, mai jos în articol la ‘Implicarea tinerilor online’).
Cel mai des folosite platforme de socializare online sunt: Facebook (28%), Youtube (18%), Instagram (17%), Snapchat (12), WhatsUp (9%) [2] (Fig.3). Tinerii intră pe rețeaua de socializare online preferată ca să comunice cu prietenii (30%), să vizioneze videoclipuri (14%) și să urmărească ceea ce spun sau fac prietenii lor din rețea (13%).
[1] Situația de criză provocată de pandemia COVID-19 și provocările școlii online din cauza lipsei competențelor media și digitale ale profesorilor arată și mai mult nevoia de adaptare a programei la realitățile media ale copiilor, nevoia de pregătire a profesorilor și nevoia de investiție în infrastructură.
[2] De anul acesta, platforma Tik Tok ocupă un loc destul de important și în consumul tinerilor români alături de Facebook și Instagram.
