Raportul NET CHILDREN GO MOBILE ne arată care este astăzi relația copiilor români (cei între 9 și 16 ani) cu diversele platforme și instrumente media pe care le utilizează zilnic. Aflăm cum folosesc telefoanele mobile sau tabletele, ce fac pe rețele de socializare și ce alte activităti online preferă. Descoperim ce abilități au și cum răspund în fața riscurilor din mediul virtual, în condițiile în care jumătate dintre copii spun că știu mai multe despre folosirea internetului decât părinții lor.

Iată câteva informații importante din raport:

• TELEFOANE SI ALTE DISPOZITIVE MOBILE

Vârsta la care copiii din România primesc primul telefon mobil este și vârsta la care încep să acceseze internetul: puțin după 9 ani.

Achiziționarea primului telefon mobil se face – dincolo de presiunea socială (“se pare că toți colegii au deja telefon”) – pentru că părintele se simte mai liniștit dacă poate fi în contact permanent cu copilul.

• COMUNICAREA CU PĂRINȚII

Telefonul mobil rămâne calea principală prin care copiii comunică cu părinții, 3 din 4 copii spun că vorbesc zilnic cu părinții lor folosind acest mijloc. Mesajele telefonice (de tip text sau multimedia) sunt folosite zilnic pentru a intra în contact cu părinții de unu din trei copii.

Comunicarea cu părinții pe platformele de socializare pare mai populară în România față de alte țări, cu o medie de 13% zilnic, față de 10% media generală. Unul dintre motivele, menționat de copiii din Danemarca, de a migra de pe o anumită platformă de socializare era prezența părinților pe aceasta rețea. Copiii din România sunt mai ‘toleranți’ cu părinții lor, avându-i în cele mai multe cazuri în lista de ‘prieteni’.
Totuși, 3 din 4 copii declară că nu comunică niciodată sau aproape niciodată cu părinții pe o platformă de socializare.

Cea mai puțin folosită metodă de comunicare cu părinții este e-mailul, folosit zilnic doar de 4% dintre copii.

• ACTIVITĂȚI ONLINE
  

Ascultatul muzicii și vizionatul videoclipurilor sunt cele mai frecvente activități online pe care copiii din România le fac zilnic. Acestea sunt urmate de vizitarea site-urilor de socializare și de utilizarea mesageriei instant, de tipul Skype sau WhatsApp. Toate aceste activități sunt făcute zilnic de copiii din România într-o proporție mai mare (cu cel puțin 3-4 procente) decât la nivelul eșantionului european.

Răsfoiți raportul integral într-un format digital agreabil și ușor de citit, grație echipei de la editura LearnForward – NetChildrenGoMobile Romania.

• REȚELE DE SOCIALIZARE

8 din 10 copii români (9-16 ani) au un cont pe o rețea de socializare.

Jumătate din copiii de 9-10 ani din România au un cont pe o rețea de socializare online, față de aproape un sfert (27%) la nivelul tuturor țărilor, în timp ce adolescenții de 15-16 ani din România sunt prezenți pe rețelele de socializare în aproape aceeași măsură ca cei din restul țărilor (92% față de 93% media celor 7 țări europene din raport).

Deși cele mai multe astfel de site-uri interzic crearea unui cont de către utilizatori mai mici de 13 ani, 80% dintre copiii de 11-12 ani declară ca au un astfel de cont.

În ciuda Regulamentului și a condițiilor de utilizare ale rețelelor de socializare online, copiii din România mai mici de 13 ani nu doar că au un cont pe astfel de platforme, ci sunt în zona de risc, cu un cerc de prieteni foarte mare, în care cel mai probabil intră și necunoscuți (71% dintre copiii de 11-12 ani au peste 100 de prieteni).

18% dintre copii (9-16ani) acceptă toate ‘cererile de prietenie’ pe care le primesc, procent dublu față de eșantionul european (din cele 7 țări participante la studiu);

26% acceptă dacă au prieteni comuni

11% sunt foarte selectivi în alegere, accepând doar persoane pe care le cunosc foarte bine.

Majoritatea copiilor din România (57%) au contul de pe platforma de socializare setat ca public, ceea ce înseamnă că oricine îl poate vedea; 20% îl au parțial privat (contul poate fi văzut doar de către prietenii prietenilor) și 23% îl au setat ca privat.

Majoritatea copiilor (85%) expun o poză în care li se poate vedea clar fața, 7 din 10 copii având afișate informații despre numele de familie și tot aproape 7 din

10 menționează școala unde învață, în timp ce 4 din 10 au afișată adresa unde locuiesc.

21% dintre copiii de 9-12 ani utilizatori de smartphone semnalează zilnic locația în care se află într-o rețea socială (față de doar 9% dintre copiii de 9-16 ani la nivelul tuturor țărilor).

• ABILITĂȚI ONLINE

Jumătate dintre copii afirmă că este foarte adevărat că știu mai multe despre folosirea internetului decât părinții lor.

48% dintre copii știu să compare diferite site-uri pentru a decide dacă informațiile sunt corecte.

Schimbarea setărilor de confidențialitate ale contului de pe o platformă de socializare și blocarea mesajelor de la persoane cu care nu vor să fie în contact sunt abilități deținute de jumătate dintre copii.

Cea mai puțin răspândită abilitate este cea de a bloca reclamele nedorite sau spam-ul (doar 39%).

Dezactivarea funcțiilor de geo-localizare este cunoscută de 56% dintre copii, mai puțin decât media europeană.

8 din 10 copii știu să își protejeze smartphone-ul cu un cod PIN sau un model de blocare a ecranului.

34% dintre copii știu să blocheze pop-upurile publicitare

• RISCURI ONLINE

27% dintre copiii din România au avut o experiență neplăcută pe internet în ultimele 12 luni.

Utilizatorii de tabletă raportează astfel de experiențe online negative în mult mai mare măsură (52%) decât ne-utilizatorii de dispozitive mobile (23%) sau decât utilizatorii de smartphone (43%).

‘Bullying’-ul a fost definit ca o formă de agresiune care este (a) intenționată, (b) repetitivă și (c) implică un dezechilibru de forțe între victimă și agresor. La rândul său, cyberbullying-ul este definit ca fiind o agresiune intenționată, repetitivă, care are loc prin mijlocirea unei tehnologii, cum ar fi internetul sau telefonul mobil.

41% dintre copii au fost victimele unei forme de bullying (pe internet sau față în față); 11% (din eșantionul total pentru România, nu doar din cei care au fost victime) fiind ‘foarte supărați’ de experiență, 22% fiind ‘puțin supărați’ și 8% nefiind deloc deranjați de experiență.

Agresiunea față în față rămâne cea mai frecventă formă raportată în România.

 Cele mai comune forme de agresiune în care sunt folosite tehnologiile comunicării apar

pe platformele de socializare, 8%,

prin SMS sau MSM,  6%,

prin apeluri telefonice 5%

și pe platformele de jocuri, 4%.

Sexting = imagini sau mesaje cu conținut sexual

21% dintre copii, la nivelul eșantionului românesc, au primit astfel de mesaje, 6%au fost ‘foarte supărați’ de incident,

8% au fost ‘puțin supărați’

7% nu au fost deloc supărați.

• CONTACTUL CU PERSOANE NECUNOSCUTE

41% dintre copiii din România declară că au intrat în contact pe internet cu persoane pe care nu le cunoșteau față in față.

27% declară că au mers la o întâlnire față în față cu cineva cunoscut anterior doar pe internet.