parallax background

Eurobarometru: câtă încredere au românii în știri și informații online

mai 29, 2018
Eurobarometru

Europenii în general au mai multă încredere în mass-media tradiționale decât în noile media ca să se informeze, spune ultimul Eurobarometru al Comisiei Europene, „Fake news and disinformation online”. La fel, românii au cea mai mare încredere în știrile și informațiile furnizate de posturile de radio (66%), de televiziune (66%), dar și de ziare și reviste tipărite (45%), și cea mai mică încredere în site-urile de găzduire video și audio.

Dar când vine vorba de informare online, românii cred că prietenii sunt surse de informare mai de încredere decât redacțiile ziarelor și revistelor online.

Mulți români cred că întâlnesc zilnic sau aproape zilnic știri sau informații care distorsionează sau falsifică realitatea (41%) și mai cred că această problemă are efecte negative asupra țării și democrației, în general.

Interesant de remarcat faptul că, dintre utilizatorii de media sociale din Uniunea Europeană, românii au cea mai mare încredere în rețelele de socializare ca furnizori de știri și informații (59%). Tot ei sunt printre cei mai încrezători în capacitatea de a recunoaște știri care denaturează sau falsifică realitatea.

Aceste rezultate sunt în linie cu tendința utilizatorilor de social media din Statele Unite de a evalua credibilitatea unei știri în funcție de cine o distribuie mai mult decât de cine o produce, observată în studiul „Who shared it?’: How Americans decide what news to trust on social media” (2017).

Studiul arăta că încrederea americanilor într-o informație distribuită pe platformele de socializare depinde în mare măsură de încrederea în persoana care o distribuie. Deși respondenții declaraseră că încrederea în știrile întâlnite pe Facebook depinde de sursa originală a articolului, experimentul a arătat că, de fapt, identitatea celui care o distribuie contează mai mult și poate influența opinia despre conținutul articolului.

Discrepanța dintre propriile evaluări și practicile utilizatorilor arată că aceștia nu sunt întotdeauna conștienți de factorii care le influențează evaluarea credibilității unor surse de informare. Experimentul a mai arătat că până și articole provenite din surse inventate de cercetători pot fi distribuite, dacă acestea sunt recomandate de utilizatori în care avem încredere.

Aceste practici au implicații asupra distribuirii știrilor și informațiilor care denaturează sau falsifică realitatea, iar rolul nostru ca utilizatori media crește – devenim atât ambasadori ai brandului unor organizații media, cât și responsabili pentru ceea ce citesc oamenii care au încredere în noi. Cu atât mai necesară devine educația media, așa cum atrag atenția și autorii experimentului.

Scrie părerea ta în comentarii!

Vezi cum învățăm elevi, profesori și bibliotecari să recunoască și să evalueze propaganda online!