Cum să urmărești o dezbatere electorală televizată (plan de atelier)

- educație și cultură media pentru gimnaziu și liceu -

Descarcă materialul în format PDF

Dezbaterile electorale televizate pot fi un instrument util pentru profesorii care vor să le vorbească elevilor despre importanța alegerilor, despre rolul dezbaterilor în procesul electoral.

Elevii vor putea să analizeze prestația candidaților – limbajul verbal și non-verbal al acestora – și mesajele pe care le transmit, pentru ca în final să înțeleagă în ce măsură media pot să influențeze procesul electoral (de la dezbateri până la decizia electoratului).

Obiective de învățare

• elevii vor putea să identifice tehnicile de producție folosite în televiziune și măsura în care limbajului non-verbal poate influența o dezbatere
• elevii se vor familiariza cu diverse moduri de argumentare și tehnici de persuasiune
• vor putea să identifice forme ale dezinformării
• vor fi capabili să evalueze prestația candidaților în funcție de echidistanța, elocvența și pregătirea acestora
• vor exersa abilitatea de a lucra în echipă

Pasul 1. Pregătirea pentru dezbatere (documentare + prezentare, 40 minute):

Nu mai e de ajuns doar să urmărești o dezbatere ca să-ți faci o părere. Trebuie să știi contextul. Înainte să urmărească dezbaterea, e bine ca elevii

• să se familiarizeze cu pozițiile și declarațiile anterioare ale partidelor politice sau ale candidaților care vor lua parte la dezbatere
• să citească articole din presă care analizează programele electorale
• să se familiarizeze cu sistemul de alegere al membrilor celor două camere în Parlamentul României.

► Elevii pot căuta informații despre pozițiile candidaților pe următoarele site-uri: (20 minute)

• alegeriparlamentare.info
• mediafax.ro: Listele candidaților la alegerile parlamentare 2016
• Euractiv: Lista candidaților la alegerile parlamentare care au probleme cu justiția, hartapoliticii.ro
• psd.ro / pnl.ro / usr.ro / paleologu.ro etc.

OBS. Dacă elevii nu sunt familiarizați cu procesul electoral și sistemul de vot, fii pregătit să le explici (10-15 minute). Link util: legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor

► Roagă-i pe elevi să aleagă una sau două teme de campanie ale partidelor politice (e.g. majorarea salariilor și eliminarea unor taxe / familia tradițională) și să prezinte argumentele pro/contra din spațiul public. Pentru această sarcină elevii vor lucra în echipă.

► Prezintă elevilor infograficul “Încadraturi de televiziune” pentru a se familiariza cu termenii pe care îi veți folosi la lecție.

Pasul 2. Întrebări de bază în analiza media (prezentare + discuție; 20 minute)

Prezintă-le elevilor cele trei concepte de bază în analiza media, care îi pot ghida atunci când urmăresc o dezbatere.

1. Toate mesajele media sunt construite. Dezbaterea electorală e o construcție media.

Cine organizează dezbaterea? Cine stabilește întrebările? Cum participă la dezbatere publicul? Cine a fost omis din dezbatere și de ce? Ce subiecte ar putea fi omise și de ce?

2. Fiecare medium folosește un limbaj propriu (specific).

Cum este construit cadrul dezbaterii (scenografia)? Cum sunt folosite simbolurile (logo partide etc.)? Cum este ilustrată dezbaterea? Care sunt cadrele de filmare folosite? Candidații primesc timpi egali de răspuns? Compoziția cadrelor pe durata răspunsului este aceeași pentru toți candidații? Sunt folosite prim-planuri? Detalii? Ecranul partajat, planul-contra-plan? De ce sunt folosite?

3. De cele mai multe ori, produsele media au scop comercial.

Cine este publicul? Cine are de câștigat de pe urma acestei dezbateri? Dezbaterea este sponsorizată? Cine sunt cei care își fac publicitate?

Pasul 3. Exercițiu: vizionare vs. ascultare (prezentare + lucru în echipă, 1h30’)

Orice dezbatere politică televizată poate fi urmărită pe două niveluri:

• Conținutul – propunerile și ideile politice exprimate de candidați, precum și modul în care le argumentează;
• Tehnicile de producție folosite în televiziune și limbajul non-verbal (corporal) al candidaților.

Pentru a explora aceste aspecte, formează cu elevii tăi două echipe.

1. Prima echipă va asculta dezbaterea – fie la radio, fie la calculator sau televizor, dar cu ecranul acoperit.  
2. A doua echipă va urmări dezbaterea fără sonor. La final, veți discuta percepțiile diferite ale celor două echipe asupra dezbaterii.

OBS! În această fază, elevii își pot nota observațiile în fișa de lucru – “Ce trebuie să urmărești într-o dezbatere electorală televizată?”

Înainte de a începe exercițiul de analiză media, discutați cu elevii întrebările pe care trebuie să le urmărească și exemplele propuse mai jos. Consultați fișa de lucru și materialul despre Încadraturi de televiziune.

Elevii din Echipa 1 trebuie să urmărească:

• Conținutul: Ce idei sau propuneri, noi sau vechi, prezintă candidații la dezbatere?
• Limbajul candidaților: De multe ori, candidații se atacă reciproc în discursurile și mesajele de campanie. Elevii ar trebui să fie la curent cu astfel de comentarii, pentru a le putea identifica în dezbatere.

Exemple: liderul de partid Liviu Dragnea despre Dacian Cioloș: mincinos, ipocrit. USR despre membrii PSD: ”năravurile roșii nu se schimbă”, îi asociază cu comuniștii și le reproșează că au candidați penali, PNL despre PSD: ”corupții roșii”

• Atacuri asupra oponenților: Consultanții candidaților caută informații despre oponenți, găsesc punctele slabe ale acestora și își sfătuiesc clienții cum să le atace.

Exemplu: În campania lui Traian Băsescu din 2004, când acesta candida împotriva lui Mircea Geoană pentru primăria municipiului București, mare parte dintre mesajele sale electorale au fost construite pe ideea că M. Geoană are experiență în diplomație, dar nu e pregătit pentru primărie. Unul dintre clipurile electorale vorbea despre servieta de diplomat care nu are nicio legatură cu geanta jerpelită a primarului. Iar un afiș electoral anunța “prima vizită a ministrului de externe la București”. Într-una dintre dezbateri, Băsescu a punctat pe aceeași linie când l-a întrebat pe M. Geoană dacă știe în ce sector al Bucureștiului se află Platforma Măgurele. Mircea Geoană a mușcat momeala și a cautat sprijin la primarii PSD aflați în primele rânduri din sală: “Este la… este la domnul…”. Băsescu i-a răspuns că nu e în București, ci în Ilfov.

Elevii pot urmări dacă astfel de atacuri, critici sau capcane apar în dezbatere.

• Limbajul emoțional: Uneori, candidații folosesc anumite cuvinte sau expresii cheie, cum ar fi: USR – diferențiere noi/ei, ”acum ai cu cine”; PSD –  limbaj patriot, “țara mea”, “cred în România”, ”îndrăznește să crezi”; PNL – schimbare, dreptate, integritate etc. Ce ne spune alegerea cuvintelor/expresiilor despre candidați?

Pe parcurs, aveți în vedere și prestația moderatorului. Află detalii despre rolul moderatorului într-o dezbatere electorală AICI!

Elevii din Echipa 2 trebuie să urmărească:

• Tehnicile de producție: Pe ce/cine este focalizată camera? Există cadre precum ecranul partajat sau secvențele de reacție ale candidaților sau ale persoanelor din public (vezi INFOGRAFIC – Încadraturi de televiziune)? Cum arată scena? Ce culori sunt folosite pe fundal? Cum afectează aceste tehnici percepția spectatorului asupra dezbaterii?

• Limbajul corporal:  Studiile arată că limbajul corporal al candidaților – expresiile faciale, gesturile, tonul vocii, aspectul (de ex. mânecile suflecate) și prestația lor – influențează la fel de mult reacțiile spectatorilor ca limbajul verbal (sursă).

Cercetători de la Texas Tech și Universitatea din Arkansas au observat că ”zâmbetele false, zâmbetele largi, clipitul des sau privirea care fuge în toate direcțiile… sunt expresii care apar în secvențele de reacție ale candidaților. Genul de secvențe care sunt redifuzate zile în șir după dezbateri” (sursă). Astfel de momente sunt cel mai ușor de remarcat atunci când un candidat îl critică pe altul și regizorul transmisiunii folosește un cadru de reacție.

Pasul 4. Discuție după vizionarea dezbaterii (40 minute, reflecție + autoevaluare)

Pentru elevii din Echipa 1:

• Cum a fost experiența ascultării dezbaterii fără imagine?
• În general, candidații au răspuns la întrebările puse de moderator sau au evitat unele răspunsuri? Au repetat afirmații și idei care fac deja parte din programul lor electoral?
• Moderatorul a reușit să mențină răspunsurile candidaților la subiect? A fost echidistant?
• Elevii au aflat informații noi despre/de la candidați? Dacă da, ce informații?
• Discutați fiecare din secțiunile fișei de analiză media (Ce trebuie să urmărești…?). Cum evaluează elevii prestațiile fiecărui candidat?
• Ce candidat a fost mai bine informat și elocvent?

Pentru elevii din Echipa 2:

• Cum a fost experiența vizionării fără sonor?
• Ce candidați le-au făcut o impresie bună doar pe baza limbajului corporal și a prezenței scenice? De ce?
• Care a părut mai sigur pe el?
• Care a părut mai agresiv? Care era mai stresat? Care, mai relaxat?
• Cine gesticulează mai mult?
• Care dintre ei a privit direct în cameră? Când și de ce credeți că a făcut asta?
• Tehnicile de producție au avantajat sau dezavantajat anumiți candidați?

Pentru toți elevii:

• Care au fost cele mai evidente diferențe între cele două experiențe de a urmări dezbaterea (vizionare fără sonor vs. ascultare)?
• Cum explicați aceste diferențe?
• Ce nu ați înțeles din dezbatere în lipsa imaginii sau a sonorului?
• La ce v-a ajutat acest exercițiu?

Pasul 5. Evaluare

1. Observare directă în timpul lucrului în echipă și al discuției finale (pasul 3 & 4). Planificați dinainte ceea ce veți observa. De exemplu, puteți urmări abilitățile de aplicare a cunoștințelor capacitatea de a lua decizii abilitățile de colaborare capacitatea de analiză și sinteză atitudinea față de cum urmăresc o dezbatere electorală 2. La final, oferiți elevilor Formularul de evaluare a satisfacției.

Pasul 6. Feedback de la profesori și elevi:

Feedback-ul dumneavoastră și al elevilor este important. Cu ajutorul Formularului de feedback al profesorului veți putea documenta procesul de predare/învățare din timpul atelierului. Trimiteți și formularele de evaluare a satisfacției elevilor completate sau centralizarea răspunsurilor într-un document excel.

Pe baza informațiilor primite, echipa Mediawise va putea îmbunătăți lecția. Așteptăm feedback-ul dvs. la office@mediawise.ro, în atenția expertului nostru de educație media, Nicoleta Fotiade.

Vă mulțumim pentru implicare.

7. Bibliografie:

• The importance of facial expressions in a presidential debate
• Study shows expression just as important as words in presidential debates
• Chirițescu D, Fotiade N., Teșileanu A, Toma M., Zăbavă T. (2007) Studii Sociale, manual pentru clasa a XII-a, p. 47-50 – Alegerea reprezentanților, campania electorală.

Material adaptată după materialul Media Literacy: How to Watch the Debates

8. Bine de știut

Acesta este un material educațional care nu a fost testat încă. Feedback-ul profesorilor/formatorilor ne va ajuta să-l facem mai bun.

Centralizare materiale suport:

1. Fișă de lucru
2. INFOGRAFIC – Încadraturi de televiziune
3. INFOGRAFIC: 6 întrebări de verificare a informației în dezbateri
4. Formular de evaluare a satisfacției elevilor
5. Formular de feedback pentru profesori

La adaptarea acestui material au contribuit: Adina Ionescu (inițiativă, traducere & editare), Nicoleta Fotiade (adaptare, editare, redactare materiale auxiliare) & Robert Găinescu (adaptare & redactare materiale auxiliare)