Cum să ne raportăm la Internet? Cu teamă, precauție sau cu deschidere? Dar atunci când copiii noștri intră ei înșiși pe Internet? Cu aceeași teamă, precauție sau cu deschidere? De Ziua Internațională a Siguranței pe Internet, la masa rotundă a organizației Salvați Copiii, am vorbit despre copii, Internet și implicațiile digitalizării în educație. Studiul lansat astăzi despre utilizarea Internetului în rândul copiilor și al părinților a stârnit o serie de opinii legate de riscurile pe care copiii le întâlnesc online, despre educația pentru competențe digitale și timpul în exces petrecut în fața calculatorului.
De exemplu, ce înțelegeți prin ‘copil – victimă a sexting-ului’? Orice copil care accesează conținut sexual online? Orice copil expus la conținut sexual online fără voia sa? Orice copil care a accesat sau a fost expus și afectat emoțional în mod negativ de conținutul online cu caracter sexual?
Pentru unii participanți la dezbatere, simpla expunere la conținut online cu caracter sexual este problematică. Pentru alții (ca și pentru mine), implicațiile emoționale sunt importante și ar trebui discutate, dar, la fel de important este să avem în vedere și perspectiva rezilienței – cum se descurcă copilul în astfel de situații, măsurile pe care le ia și mai ales ce învață din situația respectivă. Aceleași întrebări sunt valabile și pentru alte situații considerate de risc în mediul online. Iar, medierea parentală activă este cheie pentru siguranța copiilor pe Internet (vezi raportul NetChildrenGoMobile în acest sens).
Și din nou educația
Dar, așa cum puncta una dintre participante, Internetul este mai mult decât social media și situații de risc online. Internetul oferă oportunități pentru toate situațiile cotidiene, la școală, la serviciu, acasă; pentru informare, distracție și socializare. În prezent, programa școlară și campaniile de informare pun accent pe abilitățile tehnice de accesare a calculatorului și Internetului, pe e-learning și – cu efortul celor de la Salvați Copiii și programului Safer Internet – pe utilizarea Internetului în siguranță. Totuși, așa cum scriam într-o postare recentă, educația pentru competențe media digitale presupune un univers mai larg de cunoștințe și abilități: gândire critică, folosirea mediilor digitale pentru a scrie texte, a face fotografii și materiale video, contextualizare socio-culturală – înțelegerea condițiilor și a motivelor noastre de folosire a media, atitudinea noastră față de media, abilitățile noastre de comunicare eficientă în situații publice și private, abilitatea de a găsi și a selecta informația etc.
Apropo de contextualizarea socio-culturală a folosirii mediilor digitale, socializarea pe Internet este o activitate relativ nouă în viața noastră cotidiană și, datorită apariției smartphone-urilor, tot mai prezentă. Curiozitatea copiilor se manifestă inclusiv în această direcție. Îngrijorarea legată de durata de petrecere a timpului online în exces poate fi diminuată prin diversificarea activităților zilnice de socializare și distracție. Rămâne o provocare pentru părinți și profesori să capteze atenția copiilor implicați în socializarea online.
Mulțumesc organizatorilor și celor prezenți la întâlnire pentru prima dezbatere publică echilibrată pe tema utilizării Internetului de către copii și adolescenți.
