LATER EDIT: Competențele digitale, descrise mai jos, sunt parte integrantă a competențelor media. Este vorba despre cunoștințe și abilități de interpretare, analiză și creație, pe care le folosim indiferent de tipul de media (tradiționale sau digitale). Toate aceste competențe pot fi dezvoltate în interacțiune cu alte discipline: cu limba română, limbi străine, istorie, educație civică, geografie, matematică și, bineînțeles, cu disciplina TIC, care pune bazele abilităților tehnice de folosire a calculatorului.

Sunt de acord cu opiniile profesorului de matematică Solomon Marcus și jurnalistul Mircea Vasilescu în această privință. Este nevoie de politici educaționale coerente care să țină cont de nevoile de dezvoltare psiho-socială și culturală a absolventului și de interacțiunea între discipline, în general. Și mai este nevoie de investiție în pregătirea inițială și continuă a profesorilor. Mă gândesc că nu poți face revoluție în sistem fără oameni pregătiți.

Piața unică digitală – strategia Europei de a oferi „oportunități digitale cetățenilor și întreprinderilor” – a revenit în dezbaterea publică din România anul trecut, în octombrie, când Reprezentanța Comisiei Europene la București a organizat o masă rotundă, după trei ani, în care Agenda Digitală în România (ADR) a zăcut încremenită în proiect*.

 

CE COMPETENȚE DIGITALE ȘI CU CE SCOP?

La Mediawise suntem interesați de acest subiect mai ales din perspectiva măsurilor care vor fi luate pentru a crește competențele digitale în rândul cetățenilor.

Agenda Digitală pentru România are în vedere dezvoltarea competențelor digitale de bază, adică, a abilităților TIC (en. basic digital skills, abilități tehnice de bază de accesare a calculatorului și Internetului) mai ales în rândul celor cărora le lipsesc cu desăvârșire. Și recomandările se opresc aici.

Abilitățile de bază sunt necesare, dar nu sunt de ajuns atunci când vorbim de piața muncii, participare civică, socializare și comunicare online.

Accesarea serviciilor digitale (e-guvern, e-sănătate, e-energie etc.) – ținta formării, așa cum reiese din documentul de strategie – acoperă doar o mică parte din nevoile reale ale utilizatorilor online. Folosirea tehnologiei digitale are mult mai multe implicații culturale, sociale, politice și economice, pe care abilitățile TIC nu le acoperă, și pe care strategia nu le are în vedere.

De exemplu, degeaba învață omul cum să deschidă un fișier Word ca să scrie un mesaj (atât învață la cursurile TIC), dacă nu știe cum să formuleze mesajul sau pentru cine îl scrie, dacă nu știe să adune informații online cu care să-și susțină idea, dacă nu înțelege contextul în care trimite mesajul și ce impact ar putea să aibă (competențe pe care le-ar putea obține prin educație media).

Nu numai accesul la computer contează, ci mai ales calitatea utilizării conținuturilor digitale, a experienței personale și profesionale.

Pentru competențe digitale este nevoie de programe de învățare pe tot parcursul vieții, pentru toate categoriile de vârstă. Educația pentru competențe digitale (educația media) are următoarele avantaje:

• în general, contribuie la înțelegerea modului cum funcționează tehnologia/media, a limbajului media și reprezentărilor media, la înțelegerea publicului și instituțiilor media.
• înlesnește accesul și va crește încrederea utilizatorilor atunci când vor folosi media digitale în scop comercial, de informare, distractiv sau de socializare.
• contribuie la protecția datelor personale, la ameliorarea decalajului digital, la înțelegerea drepturilor și responsabilităților online.

Pe termen mediu și lung, ar fi contra-productiv să investim doar în competențele digitale de bază ale cetățenilor. Investiția ar trebui să fie completă, să țintească competențe digitale avansate. Fără aceste competențe, mă întreb cine și cum se va folosi de piața unică digitală?

 

CE FACE ȘCOALA ÎN ROMÂNIA?

Educația pentru competențele digitale este în sarcina fiecărui stat membru UE. În momentul de față, România stă prost la capitolul educație pentru competențe media (inclusiv media digitale) în școli și în pregătirea profesorilor). Este nevoie de disponibilitate din partea autorităților și de finanțare.

Curriculum românesc este în proces de modificare. În iulie 2015 Mediawise a scris Institutului pentru Științele Educației (ISE – coordonatorul procesului de modificare a curriculum-ului) despre faptul că definiția competenței digitale din documentul în lucru este incompletă. Mai multe detalii aici.

Deși ISE a fost de acord cu poziția Mediawise Society, descrierea competențelor digitale din curriculum în lucru a rămas ca în varianta din iulie. Același lucru este vizibil și în descrierea competențelor digitale din profilul de formare al absolventului, document aflat în dezbatere publică în ianuarie 2016.

În principiu, descrierea competențelor digitale din aceste documente nu urmărește un proces coerent, o evoluție a cunoștințelor și abilităților către competențe digitale avansate. De exemplu, la sfârșitul clasei a patra, copilul trebuie să fie în stare să utilizeze “în învăţare funcţii şi aplicaţii simple ale dispozitivelor digitale din mediul apropiat, cu sprijin din partea adulţilor“. Asta, în condițiile în care mulți copiii folosesc deja tablete, chiar înainte de școala primară. La 10-11 ani, copiii deja familiarizați cu Internetul caută informații online și au conturi de socializare online. Acestea sunt doar două exemple, de care profilul de formare al absolventului nu ține cont. În raportul NetChildrenGoMobile 2014 puteți citi mai multe despre felul cum folosesc copiii Internetul.

Competențele prevăzute la nivel de clasa a VIII-a și a X-a pot fi ușor dobândite mai devreme, la vârste mai mici.

Cu așa politici, mă întreb cum oferă România reale oportunități digitale cetățenilor săi.

* Mai multe informații pe agendadigitala.ro.

** Găsești mai multe informații despre responsabili și pașii de urmat pentru Strategia Agenda Digitală în România în link-urile de mai jos:

• Fișa pentru Romania (RO): https://ec.europa.eu/priorities/digital-single-market/docs/factsheets/romania_ro.pdf
• Comunicarea despre o piață unică digitală: https://ec.europa.eu/priorities/digital-single-market/docs/dsm-communication_en.pdf
• Roadmap: https://ec.europa.eu/priorities/digital-single-market/docs/roadmap_en.pdf
• Comunicatul privind inițiativele pentru realizarea pieței unice digitale (RO): https://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-4919_ro.htm
• Q&A privind PUD: https://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-15-4920_en.htm
• De ce e nevoie de PUD (RO): https://ec.europa.eu/priorities/digital-single-market/docs/dsm-factsheet_ro.pdf
• Și o critică punctuală din partea Coaliției pentru Date Deschise din august 2014, pe blog-ul ActiveWatch.