Activități

A. FALS SAU ADEVĂRAT?

Alegeți o știre dovedită falsă, arătați-o elevilor și întrebați-i dacă informația li se pare adevărată. Rugați-i să-și argumenteze alegerea răspunsului.

B. ÎNTREBĂRI DESPRE ȘTIRE

Vorbiți-le elevilor despre elementele care contribuie la producția unei știri la care ar trebui să fie atenți atunci când stabilesc credibilitatea unei informații din mediul online.
Identificați împreună:

• În ce context a apărut articolul? [elevii pot documenta online răspunsul la această întrebare]
• Ce știm despre autor și publicație / site-ul care publică?
• Ce fel de material este (știre, articol de opinie, comentariu etc.) Ce retorică folosește? Sunt prezentate toate informațiile și toate punctele de vedere?
• Este o formă de propagandă sau dezinformare? Argumentați. [Pentru o discuție relevantă, elevii pot studiat și lecția “Propagandă și manipulare în alegeri”, disponibilă în acest pachet]
• Informația apare și în alte surse de informare credibile? De ce este important să verificăm acest aspect? [informații utile despre surse de informare – cum ar fi condițiile pe care o sursă de informare credibilă trebuie să le îndeplinească – sunt disponibile în materialul profesorului].

C. DEFINEȘTE ȘTIREA FALSĂ

Acum că știm cum poate fi verificată credibilitatea unei știri, a unei informații online, încearcă să definești știrea falsă împreună cu elevii. Ar trebui să ajungeți la un enunț similar cu acesta:

știrile false sunt pretinse produse jurnalistice, fabricate cu scopul de a înșela/manipula cititorii sau telespectatorii.

>>> European Parliamentary Research Service

Odată definită știrea falsă, adu în discuție faptul că pe lângă știri, în mediul online apar și alte conținuturi false, înșelătoare. Vorbiți pe scurt despre publicitatea mascată, falsele campanii umanitare sau teorii ale conspirației. Precizați că satira, de tip TIMES NEW ROMAN nu se încadrează la categoria știri false. În anumite condiții, poate deveni o formă neintenționată de dezinformare. Știrile false nu sunt o invenție modernă, ci un obicei vechi de secole. Vorbește elevilor tăi despre The Great Moon Hoax (Marea farsă legată de Lună) din 1835. Ilustrează cu Fișa de lucru 4 și descrie-le pe scurt ce conțineau articolele sau invitați-i pe ei să caute informații online despre acest subiect. Discutați rezultatele căutării.

D. CUM SE ROSTOGOLEȘTE O ȘTIRE FALSĂ

Prezintă elevilor Fișa de lucru 5 – CUM SE ROSTOGOLEȘTE O ȘTIRE FALSĂ și – pe grupuri sau în perechi roagă-i să stabilească ordinea în care cred că s-a răspândit informația. Elevii pot bifa pe fiecare fișă în parte. Înainte să se apuce de lucru, dă-le un pont: să se uite la sursele citate. La final, trebuie să decidă care a fost sursa primară pentru informația prezentată. Concluzia la care ar trebui să ajungă este că cele trei site-uri s-au citat între ele și au rostogolit o informație falsă. Iar sursa primară pentru informație este NASA. Arată fișa cu comunicatul NASA despre răspândirea informației false legate de
asteroid.

E. CONTEXT, VIRALITATE

Una dintre știrile false ce poate fi folosită la activitatea A din această lecție vorbește despre “dovada incontestabilă” că șefa DNA este fiica lui George Soroș. Un colaj alăturat textului încearcă să arate asemănările fizice dintre cei doi. Știrea a fost distribuită pe rețelele de socializare online la începutul anului 2018.

Discută împreună cu elevii:

• De ce credeți că sunt răspândite știri, informații sau conținut fals?
• Cine are de câștigat? Uneori știrea este distribuită pe media sociale tocmai pentru a atrage atenția că dezinformează. Este și cazul acestei știri?
• Roagă elevii să documenteze online contextul politic în care a apărut această știre. Pot folosi lista de întrebări din Fișa de lucru 6, lecția despre “Propagandă și manipulare în context electoral”.
• Discută cu elevii despre motivația (politică și/sau economică) a celor care produc și răspândesc știri false sau teorii ale conspirației; despre mecanismul prin care fiecare click pe un articol generează trafic pentru site și despre faptul că traficul mare înseamnă posibilitatea de a vinde mai multă publicitate, deci profit.

F. DE REȚINUT

Știrile false sunt povești fabricate intenționat ce pretind a fi jurnalism, cu scopul de a manipula cititorii și a promova interese politice sau economice. Prin identificarea contextului și datei publicării, a autorului articolului, a credibilității sursei, a structurii și retoricii articolului, precum și prin compararea poveștii cu alte articole pe același subiect, cititorii își pot crește ”imunitatea” la propaganda ce se folosește de știri false și dezinformare.

Descarcă Fișele de lucru 4, 5 și 6 împreună cu planul de lecție în format PDF

Viziteaza Mind Over Media pentru mai multe informații.

Vezi și alte lecții din programa Mind Over Media România:

Lecția 1: Definirea propagandei

Lecția 2: Analiza propagandei – recunoașterea tehnicilor

Lecția 3: A distribui sau a nu distribui

Lecția 4: Știri false, conținut fals online

Lecția 5: Propagandă și manipulare în context electoral

Lecția 6: Propaganda naționalistă

Lecția 7: Economia propagandei

Află cum ne poți susține să creăm și alte resurse Mediawise.