Mai ales în contextul actual de pandemie și educație online, școlile au nevoie să pregătească elevii să-și înțeleagă rolul de consumatori media responsabili, să evalueze critic conținuturile media. Te invităm să folosești la clasă activitățile din ‘Caietul de educație media’ realizat de Nicoleta Fotiade (expert – formator în educație media și președinta asociației Mediawise Society) și Sergiu Spătan (doctorand în Filosofie al Universității din Hamburg și fost profesor de științe socio-umane).
Scopul Caietului de Educație Media este să ofere profesorului de științe socio-umane instrumente pentru a dezvolta competențele media necesare adaptării elevilor la lumea interconectată de astăzi. Pachetele de activități de educație media pot fi folosite interdisciplinar, fără să fie nevoie de introducerea în curriculum a unei discipline noi.
În capitolul 1, autorii explică în detaliu ideea directoare a acestui proiect, împreună cu câteva argumente pentru folosirea caietului la clasă, precum și un ghid despre cum poate fi folosit. Cele 8 pachete de activități din capitolul 2 se concentrează pe obținerea de competențe media de analiză critică a materialelor de informare și de argumentare, care pot fi integrate și în alte discipline decât cele socio-umane. Include elemente de educație vizuală și de autoreflecție din perspectiva utilizatorului media și a influenței media.
Capitolul 3 propune exerciții croite și mai mult pe obiectivele de învățare a disciplinelor de socio-umane, care cresc competențele de folosire a media în procesul de învățare.
Toate activitățile propuse presupun dezvoltarea unui set de abilități, cunoștințe și atitudini esențiale pentru un utilizator media competent indiferent de conținuturile și platformele media pe care le accesează. În capitolul 4, autorii oferă o sugestie de planificare a activităților prezentate în capitolele precedente. Deși au fost gândite pentru disciplinele socio-umane, pachetele de activități (sau parte din ele) pot fi adaptate și la alte discipline umaniste.
Caietul este unul experimental, la care te invităm să participi și despre care ne-ar plăcea să vorbim mai mult după ce vei folosi exercițiile la clasă. Ne poți scrie la [email protected].
Citește mai jos o parte din primul capitol, din care vei afla la cel fel de media ne referim, ce sunt competențele media (en. media literacy) și cum se obțin, care este ideea directoare a caietului și cum poate fi folosit. Poți accesa toate pachetele de activități de educație media AICI.
Ce sunt media?
În sensul cel mai larg, medium(sg), media (pl.) este un mijloc de comunicare, un canal prin care sunt transmise informații. M.M. Davies spune că „media sunt toate mijloacele prin care copiii (și noi toți) învățăm despre și definim lumea în care trăim. De aceea, media includ: limba vorbită, limbajul semnelor și al gesturilor, limba scrisă, limbajul calculatorului, muzica, sunetele, imaginile, mirosurile, obiectele, hărțile, notele muzicale, cărțile, programele TV, filmele, telefoanele, afișele publicitare, tablourile, sculpturile și artefacte de tot felul. În măsura în care toate aceste obiecte, experiențe și produse culturale transmit informație și semnificații, toate acestea sunt media” (Davies, 2010, p.14, traducerea autorului).
Pentru scopul acestui caiet de activități, ne vom referi la „media” cu sensul lor convențional de forme de comunicare publicate în presa scrisă și audiovizuală, cât și în mediul online.
Media sunt foarte importante în viața tinerilor, mai ales cele digitale. Ele sunt aproape imposibil de evitat și ajung să atingă toate obiceiurile de zi cu zi, având chiar un rol în felul cum tinerii își definesc relațiile și identitatea. „Media sunt, fără îndoială, cele mai importante mijloace contemporane de expresie culturală și comunicare” (Buckingham, David, Media Education 2003, p.5).
„Astăzi, când comunicaţiile şi mass-media domină spectrul socio-cultural, economic şi politic, nu ar fi deloc exagerat să admitem că un individ lipsit de abilitatea de a înţelege mecanismele media este în aceeaşi măsură omul analfabet de acum un secol, pe care incapacitatea de a citi un text l-ar fi trimis la marginea societăţii. Orizontul de acţiune al individului, în calitatea sa de cetățeanul consumator neavizat, este considerabil mai limitat în contextul unei societăţi în care tehnologiile de comunicare au avansat în ritm accelerat, iar orientarea noastră socială depinde semnificativ de acest lucru” (Nicoleta Fotiade/Dilema Veche).
De aceea, dacă ne dorim să-i înțelegem pe tinerii de 14-19 ani (grupul țintă al activităților propuse în acest caiet) și să le transmitem abilități și cunoștințe relevante pentru viața lor, este important să încercăm să cunoaștem cultura media în care trăiesc și să-i ajutăm să devină utilizatori media competenți. Dar pentru a face asta, trebuie ca noi înșine să înțelegem propria relație cu media. Este deci foarte important să abordezi educația media într-un mod foarte personal și să te observi în primul rând pe tine și relația ta cu media. Acesta este unul dintre principiile centrale ale acestui caiet.
Ce sunt competențele media?
Competențele media reprezintă un set de abilități, cunoștințe și atitudini care permit oamenilor să acceseze, să analizeze, să evalueze și să creeze diferite media.
Să fii competent media înseamnă
(i) să ai cunoștințe relevante despre media (de exemplu, să înțelegi cum sunt folosite datele tale personale de către companiile care dețin platformele de socializare online),
(ii) să fii capabil să folosești gândirea critică pentru a accesa, pentru a evalua, pentru a crea sau pentru a manipula diferite mesaje transmise prin media, să folosești media competent
(iii) să fii conștient de rolul media în viața ta și să fii dispus să înveți cum să-ți controlezi emoțiile și acțiunile astfel încât să ai de câștigat din interacțiunea cu media.
Pe măsură ce obții competențe media, reflecția critică te ajută să înțelegi cum media pe care le folosești ca să te distrezi de pildă (muzică, filme, jocuri online etc.) comunică valori și ideologii. Te ajută să înțelegi cum diferențele de valori și de experiență de viață influențează ce fel de media folosesc oamenii și mai ales modul cum interpretează mesajele. Te ajută să recunoști posibile riscuri și situații care ar putea să-ți facă rău atunci când folosești media digitale (Hobbs, 2017).
James Potter (2018, p. 54) identifică următoarele șapte abilități de gândire critică care sunt esențiale pentru dezvoltarea competențelor media (traducerea noastră):
Cunoștințele despre media sunt foarte variate și pot acoperi (Potter 2018, p. 60): (i) industriile media (principii economice, mecanisme de funcționare etc.), (ii) audiența media (receptarea mesajului, dezvoltare emoțională și cognitivă etc.), (iii) conținutul media (ce este diferit la știri, reclame, jocuri etc.), (iv) efectele media (efecte sociale, psihologice, politice etc.).
Pentru a rezuma, cele trei elemente esențiale ale competențelor media (en. media literacy) sunt:
Este important de punctat că, în fapt, competențele media nu sunt absolute, ci graduale. Cu toții avem un anumit nivel de competențe media, dar scopul educației media este să dezvolte aceste competențe la un nivel cât mai ridicat.
Poți să folosești următoarea metaforă atunci când le vei povesti elevilor tăi despre acest subiect. A fi competent atunci când folosești media e similar cu a fi un bun fotbalist / jucător de șah / utilizator într-un joc video etc. Pentru a fi un bun jucător de FIFA, de exemplu, nu e suficient să poți dribla bine sau să șutezi bine la poartă în joc, ci trebuie să ai și multe cunoștințe despre echipele adverse, despre jucători, despre strategie etc. De asemenea, pentru a deveni cât mai bun la oricare dintre aceste jocuri, este foarte important să poți combina toate abilitățile și cunoștințele pe care le ai cu o atitudine proactivă și cu suficientă motivație pentru a te face să perseverezi în ceea ce faci. Aceleași lucruri se pot spune de fapt despre toate îndeletnicirile umane, fie că vorbim despre meseriile pe care ni le alegem sau despre pasiunile pe care le avem. Invită-ți elevii să reflecteze la o analogie de felul acesta și întreabă-i apoi de ce ar crede că dezvoltarea competențelor media este atât de importantă.
Cum se obțin competențele media prin educație media?
Pentru a explica viziunea noastră despre ce înseamnă educația media și cum ar trebui dezvoltate competențele media, vom începe cu câteva exemple de „așa NU”.
În primul rând, scopul educației (despre) media nu este acela de a crea profesioniști media (creatori de film, jurnaliști etc.). Desigur, educația media, așa cum rezultă de pildă din acest caiet, poate contribui la dezvoltarea unor competențe necesare unor cariere specializate, dar scopul nostru este mai general. Scopul educației media, așa cum o vedem noi, este „să fac[ă] programa școlară relevantă pentru viața copiilor în afara școlii și a societății în ansamblu” (D.B. Media Education 2003, p.5, traducerea autorilor).
În al doilea rând, educația media nu este despre a proteja împotriva influenței negative a media (dezinformare, propagandă etc.). Educația media oferă elevilor posibilitatea de a se exprima cultural, de a comunica, de a participa în democrație și de a lua decizii informate, pentru binele lor și cu respect față de ceilalți utilizatori. Nu urmărește să-i păzească pe elevi de influența „nefastă” a media și astfel să-i îndrume către „direcția cea bună” (Leaning, 2009, p. 1-17).
Viziunii protecționiste despre educația media îi opunem, așadar, viziunea constructivistă. Scopul educației media este să-i facă pe elevi „să gândească cu capul lor” mai degrabă decât să le ofere rețete imediate împotriva efectelor negative ale media (pe care apoi elevii se să le și uite, cel mai probabil).
Unul dintre riscurile abordării protecționiste este că elevul ajunge de multe ori să vadă media ca pe niște „balauri” împotriva cărora trebuie să lupte pentru a evita să fie manipulat. Or aceasta este o imagine greșită care poate avea efecte cu totul nedorite asupra motivației și a psihicului elevilor în general.
Un alt risc al abordării protecționiste este că profesorul poate să devină un „tătuc” care toarnă informații și algoritmi în capul elevilor săi, în loc să-i ajute să dezvolte singuri discernământ și gândire critică atât de importante în viața de zi cu zi. Sigur că unii algoritmi trebuie învățați (de exemplu, la ce să te uiți pentru a-ți da seama dacă un cont de Facebook este autentic sau nu), dar a reduce educația media la rețetare despre cum să eviți dezinformarea este greșit.
Educația media este despre (i) înțelegerea critică a media şi a implicaţiilor lor sociale, culturale, politice și economice și despre (ii) folosirea responsabilă și creativă a media (tradiționale, cât și digitale).
Educația media mobilizează toate competențele (înțelegerea, vorbirea, scrierea, citirea, interacțiunea) și țintește către un stil de predare și învățare reflexiv. Elevii reflectă la propria lor activitate de ‘cititori’ sau ‘scriitori’ de texte media și pot înțelege factorii socio-economici mai largi aflați în joc. Are la bază dialogul, negocierea (de semnificații), interpretarea textelor, interacțiunea și metode de lucru care încurajează gândirea critică (e.g. chestionarea informațiilor, observația, analiza de text etc.). Este centrată pe elev, începe cu ceea ce știe elevul deja despre media, de la experiențele sale cu media și preferințele sale. Folosește conținuturi media preferate sau la îndemână.
Un element foarte important al educației media este importanța metacogniției (cogniția despre cogniție). În educație media și digitală, metacogniția este o practică foarte des folosită: reflectezi asupra modului în care gândești. Filosoful John Dewey a observat că oamenii nu învață din experiență, ci mai degrabă din reflectarea la experiența pe care au avut-o (Hobbs, 2017). Metacogniția te ajută să îți dai seama ce stil de învățare preferi și ce fel de informații și idei alegi, inclusiv ce fel de media sau conținuturi din cultura populară alegi să folosești la clasă ca resurse de învățare (Hobbs, 2017).
Reflecția critică asupra mesajelor media cu care intri în contact te ajută să înțelegi cum selectează oamenii mesaje media și cum circulă acestea în cultura noastră. Este extrem de important să le spui mereu elevilor tăi de ce faceți împreună o anumită activitate (care îi este scopul, cum se va desfășura, care vor fi efectele vizibile etc.) și să pornești mereu de la propriile lor experiențe, pe care ei înșiși trebuie să le analizeze.
Dezvoltarea competențelor media se face, așadar, prin utilizarea unor metode experientiale și interactive de lucru care încurajează gândirea critică a elevilor, colaborarea, toleranța, acceptarea diversității etc. (așa cum bine recomandă și programele școlare). Metodele de învățare propuse în acest caiet combină modelul de instruire constructivă cu cel de formare directă. Profesorul îndrumă și facilitează învățarea, dar, în același timp, explică și teoretizează în faza finală de sinteză, de generalizare. În acest fel, elevul învață activ și își dezvoltă cunoștințele și abilitățile prin implicare directă în procesul de învățare.
Care este ideea directoare a Caietului de Educație Media?
Acest caiet de educație media a fost gândit în primul rând ca un instrument de învățare complementar, de dezvoltare a competențelor media și digitale avansate, foarte puțin prevăzute în programa școlară obligatorie.
În al doilea rând, un instrument care să ajute profesorii să adapteze conținuturile și metodele de învățare la disciplinele socio-umane. Cu acest instrument pedagogic, profesorii ar trebui să poată oferi elevilor o experiență de învățare mai apropiată de interesele lor din viața cotidiană dominate de interacțiunea cu (mass)-media. Media sunt prezente în viața elevilor în diverse forme și pentru diverse nevoi și scopuri. Folosind acest caiet la clasă, profesorii au oportunitatea să țină cont de această realitate imediată a elevilor și să le ofere lecții relevante pentru experiențele lor de viață.
În timp ce activitățile din capitolul 2 pun accentul pe dezvoltarea cunoștințelor și a abilităților de analiză și evaluare critică a conținuturilor și practicilor media, activitățile din capitolul 3 pun accentul pe folosirea diferitelor media pentru însușirea unora dintre cunoștințele obligatorii la disciplinele socio-umane.
Ideea directoare a acestui caiet este de a oferi o platformă de dialog cu privire la cele mai bune metode prin care se pot dezvolta competențele media la elevii de liceu în cadrul disciplinelor socio-umane. Natura caietului este pur experimentală. Parte dintre pachetele de activități conțin exerciții sau planuri de lecție publicate deja pe alte platforme online precum mediawise.ro sau mindovermedia.eu.
Am redactat activitățile într-un format flexibil astfel încât fiecare profesor în parte să le poată adapta în funcție de stilul său de predare și de elevii cu care lucrează. În acest sens, suntem foarte interesați de feedbackul tău și ne dorim să discutăm despre ce activități au fost mai utile și, respectiv, ce am putea schimba la activitățile care nu s-au dovedit la fel de atractive.
Cum poate fi folosit caietul?
Acest caiet de educație media are în centru ideea de învățare critică, axată pe dimensiunea interogativ reflexivă, atât de specifică disciplinelor socio-umane. În continuare vrem să notăm câteva lucruri despre trei principii metodologice pe care le considerăm foarte importante pentru activitățile propuse în acest caiet: (i) modelul constructivist de predare/învățare (ii) importanța elementului ludic și a competiției în procesul de învățare, (iii) relevanța metacogniției pentru acest proces.
Metodele de predare/învățare recomandate sunt caracteristice modelului constructivist de învățare, care pune accent pe învățarea activă, în care elevul este în centrul procesului de predare/învățare și pe metodele de lucru interactive (PBL, chestionarea, colaborarea, competiția). Ideea centrală a acestei paradigme este că elevul învață activ și își dezvoltă cunoștințele și abilitățile prin implicare directă în procesul de învățare. Profesorul îndrumă și facilitează învățarea, dar, în același timp, explică și teoretizează în faza finală de sinteză, de generalizare.
În mai toate activitățile propuse aici am pus accentul pe componenta ludică și pe componenta competitivă a învățării. Din experiența noastră, jocul și competiția suscită cel mai mare interes din partea elevilor și îi face în cea mai mare măsură să-și dorească singuri să se implice în procesele de documentare și de învățare. Vezi, de pildă, campionatul de argumentare și dezbatere ArguMedia din capitolul 3. Nu doar că elevilor li se dezvoltă abilitățile de documentare și de argumentare prin participarea la o astfel de competiție, dar sunt și motivați să fie comunicatori cât mai buni în relație cu competitorii lor. Spiritul competițional este, desigur, completat de colaborarea care trebuie să existe în interiorul echipelor aflate în competiție.
Am menționat deja importanța metacogniției. Metacogniția este relevantă la două niveluri:
- Înțelegerea metacognitivă a comportamentului mediatic al elevilor îi ajută pe aceștia să dobândească competențele media și digitale atât de importante pentru experiențele lor de viață. Vezi activitatea „Jurnalul consumatorului de media” din capitolul 2. Scopul acestei activități este de a-i face pe elevi să reflecteze la și să conștientizeze modul în care accesează diverse media. Credem cu tărie că numai prin reflectarea metacognitivă elevii pot să aibă o implicare directă în procesul de învățare.
- Reflexia metacognitivă asupra procesului de învățare însuși este la fel de importantă. Este extrem de fructuos să li se spună mereu elevilor la ce folosesc conținuturile predate și competențele dobândite, precum și procesul prin care se ajunge la însușirea acestor competențe, să li se dea exemple concrete de utilizare a respectivelor competențe. De pildă, activitățile din pachetele „Analiza logică a termenilor” nu sunt relevante doar pentru însușirea unor conținuturi „pentru Bac”, ci și pentru participarea la campionatul de argumentare „ArguMedia”.
Prezentarea exercițiilor și a activităților din capitolele 2 și 3 nu conține toate elementele unei proiectări didactice. Prezentarea propriu-zisă are mai degrabă caracter narativ, păstrând stilul direct și informal din acest capitol. Omisiunile și limbajul sunt asumate, și reflectă tocmai formatul experimental al caietului. Nu ne-am propus să oferim proiecte de lecție complete care să impună un singur mod de utilizare a exercițiilor. În fapt, la începutul multor activități menționăm că ele pot fi utilizate la diferite materii și în legătură cu diferite elemente de conținut. Ține de profesorul de la clasă să decidă unde și când le va folosi.
În sfârșit, caracterul experimental și modular al caietului este evident și din felul în care sunt organizate pachetele de activități. La începutul fiecărui pachet prezentăm sugestii cu privire la locul unde activitățile pot fi inserate (public țintă). În capitolul 4, prezentăm și o planificare inversă (de la unitățile de învățare la activitățile propuse) a tuturor activităților prezentate aici, dar este de la sine înțeles că această planificare are un caracter orientativ.
În fapt, poți folosi caietul în orice mod consideri a fi mai util. Scopul nostru a fost să propunem o serie de activități pe care să le dezvoltăm cu timpul, printr-un dialog continuu cu cei care le folosesc. Activitățile din acest caiet nu sunt nici pe departe exhaustive – nici în ce privește educația despre media, nici în ce privește utilizarea media pentru dobândirea conținuturilor obligatorii ale disciplinelor socio-umane predate. Prin dialogul cu tine și cu alți profesori care vor dori să folosească genul acesta de activități, sperăm să ajungem la materiale mult mai complete în viitor.
Caietul de educație media a fost lansat în cadrul conferinței online Access Media organizată de Asociația Culturală Contrasens în parteneriat cu Mediawise Society.
