Propagandă pentru gândire critică: primul atelier

VIDEO. Educația media la clasă – Ep. 5: Prof. David Buckingham, Universitatea Loughborough (UK)
February 20, 2018
Dependenți de telefon sau avizi de socializare?
March 22, 2018

Propagandă pentru gândire critică: primul atelier

Marți seară ne-am strâns la Apti Digital Hub ca să discutăm despre propagandă. Mai precis despre cum poate poate fi analizată și interpretată propaganda prin dialog și cu ajutorul conceptelor de bază din educație media. Scopul final al unui astfel de exercițiu este de a dezvolta gândirea critică. Iată câteva dintre întrebările de la care am pornit discuția:

  • Ce e propaganda? 
  • Cum o recunoaștem? Unde?
  • Propaganda are doar scop negativ? 
  • Ce tehnici de comunicare folosește? 
  • Oare noi facem / am făcut propagandă?  
  • Cât contează contextul atunci când interpretăm impactul mesajului de propagandă?

În cel mai profund sens, propaganda este un joc al minții ce exploatează temerile și prejudecățile oamenilor. Propagandistul știe cum să adapteze mesajele media în funcție de emoțiile publicului pentru a declanșa exaltare și surescitare ce anulează gândirea critică. 

Chiar dacă am vorbit despre propagandă, o temă pe care mulți o iau foarte în serios, discuțiile au fost animate, relaxate și chiar amuzante în unele momente. Participanții și-au pus întrebări și au descoperit noi forme ale propagandei contemporane. În spațiul public românesc, atunci când folosim cuvântul ‘propagandă’, de cele mai multe ori, îl asociem cu propaganda politică negativă, cu scop de manipulare a maselor. Asta era și percepția majorității celor prezenți la atelier, care în final au descoperit și contexte în care propaganda poate fi percepută ca fiind benefică. 

IMG_0839_a1 IMG_0852_a1  IMG_0869_a1

Exercițiul nostru – care poate fi reprodus în școlile din România și pentru care vom demara pregătirea mai multor profesori pe parcursul acestui an – cultivă gândirea critică și abordează propaganda din perspectivă contemporană și mai puțin istorică. 

Autoreflecția este o dimensiune esențială în analiza propagandei. Nu e de ajuns doar să negăm propaganda, trebuie să o înțelegem. E important să ne cunoaștem părtinirile, convingerile și valorile noastre. 

Dacă, la început, jumătate dintre participanți au spus că nu au făcut niciodată propagandă, mai târziu, după ce am definit propaganda și au înțeles toate formele pe care le poate lua, mai toți cei prezenți și-au schimbat părerea. 

Elevii nu au nevoie să fie protejați de propagandă. În schimb au nevoie de oportunități de a discuta și evalua propaganda. (Renee Hobbs)

Încă din primele minute ale atelierului, participanții mi-au arătat că au un filtru critic bine dezvoltat și că – cel puțin pentru cele două ore de atelier – au fost dispuși să-l folosească și să-l exploateze la maximum. 

Un astfel de filtru creativ poate fi format și antrenat în școli cu ore de educație media.

Dar e important să înțelegem că doar un filtru critic bine dezvoltat nu este de ajuns ca să recunoaștem propaganda. E nevoie de disponibilitate de a-l folosi, de a-ți pune întrebări. E nevoie de timp, de participare. La Mediawise Society, de altfel, promovăm modelul participativ de educație media și digitală, care pune accent pe exersarea gândirii critice și creative.

Uneori, în funcție de intenția propagandistului, dar mai ales de interpretarea publicului, propaganda poate fi și pozitivă. Poate avea efecte benefice, chiar dacă strategia rămâne aceeași: activează emoții puternice, care anulează gândirea critică, ca să convingă oamenii să acționeze într-o direcție sau alta. Așa cum fac campaniile de advocacy. 

După atelier, am rămas cu această întrebare: de ce cărțile de istorie consemnează doar propaganda negativă (e.g. propaganda comunistă, nazistă etc). Oare în trecut nu a existat propagandă pozitivă? Bună observație! Cu siguranță, a existat. Cel mai probabil, răspunsul se află în felul în care autorii cărților de istorie au înțeles propaganda ca formă de comunicare. 

Mulțumesc pentru participare!

‘Laborator de propagandă: tu știi să o recunoști’ este un atelier util într-o lume supra-saturată de informație și acces ușor la diverse platforme de socializare online. Cel de marți seară a fost primul dintr-o serie mai largă de ateliere despre propagandă, ce vor fi adăugate programului nostru de formare și resurse educaționale pentru competențe media și digitale. 

Mind Over Media România face parte dintr-un proiect european amplu ce se desfășoară în perioada ianuarie-decembrie 2018 în Belgia, Polonia, Franța, Finlanda, România și Croația. Proiectul își propune să dezvolte o rețea europeană de profesori și experți în domeniul educației media și să construiască o platformă digitală multilingvă cu conținut generat de utilizatori (de tip crowdsourcing). Proiectul este finanțat de Comisia Europeană prin programul DG Connect și este coordonat de Evens Foundation.

‘Have you ever used propaganda?’ was the first question to start the first Romanian workshop on how to recognize propaganda, hosted in February at Apti Digital Hub. At first, about half of the participants strongly dismissed the possibility to have used propaganda. But by the end of the evening, they changed their minds once we got to define propaganda and explore its various forms.

The main goal of the workshop, held in the framework of the Mind Over Media in EU project, is to cultivate the participants’ critical thinking; to define, analyze and evaluate contemporary propaganda messages through dialogue and the use of the basic media literacy concepts and questions. Here are some questions that helped spark the debate:

  • What is propaganda?
  • Do you know how to recognize it? Where is it found?
  • Is propaganda by definition always harmful?
  • What communication techniques does it use?
  • Have you ever used propaganda to influence opinions?
  • How much does the context matter when trying to analyze the impact of propaganda?

Even though we talked about propaganda, a topic that many people take very seriously, the discussions between participants were lively, relaxed and sometimes entertaining. The participants raised interesting questions and discovered various forms of contemporary propaganda.

In the Romanian public sphere, propaganda is a concept most associated with negative and political mass manipulation. Many of the people attending our workshop thought the same. But, by the end of the workshop, the participants changed their minds once they defined propaganda and felt that some of the propaganda examples could also be considered beneficial.

IMG_0839_a1  IMG_0852_a1  IMG_0869_a1

Self-inquiry is an essential element in analyzing propaganda. It is not enough to be against propaganda. It is important to understand it. And it is important to recognize our own prejudices, beliefs and values to understand how propaganda works and its impact.

Children don’t need to be protected against propaganda. They need opportunities to discuss and evaluate propaganda. — Renee Hobbs

Early on in the workshop, the participants proved that they had well-developed critical thinking skills and that they were willing to use and exploit them to the maximum during the workshop. However, it is important to understand that well-developed critical thinking skills are not enough to recognize propaganda. The willingness to use your skills and to question information makes all the difference. One has to give it time and to participate. An attitude very characteristic to the participation model of media and digital education that we promote at Mediawise Society, which focuses on practicing critical and creative learning.

At times, propaganda can also be considered beneficial, depending on the propagandist’s intentions and the way people react to it. It can lead to positive results, even though its basic aim is to activate strong emotions that suppress critical thinking to influence opinions, attitudes or actions. Advocacy campaigns are also using this technique!

After the workshop, one question lingered: why do history books only mention negative propaganda (e.g. communist/ nazi propaganda)? Was there no example of positive propaganda in the past? A very good point! I believe it certainly existed. Most likely the answer lies in the historians’ understanding of propaganda as a form of communication.

Propaganda Lab: do you know how to recognize it?’ is a useful workshop in an information-saturated society that has easy access to various online social platforms. This workshop is part of a series on propaganda that will be included in the Mediawise Society  training and educational resources program for media and digital literacy. The workshop can also be replicated in the Romanian educational settings and will be used to support the training of several groups of educators in 2018.

‘Mind Over Media in EU – Analyzing Contemporary Propaganda’ is a Evens Foundation initiative that will be put into practice in Belgium, Poland, France, Finland, Romania and Croatia in 2018. This project aims at developing a European network of educators and professionals and to create an educational multilingual crowdsourced online platform. Mind over Media in EU is a Media Literacy for All pilot project funded by DG Connect.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *