Activități
A. ALEGE UN CONTEXT DE ALEGERI.
Alege împreună cu elevii un context de alegeri (pot fi alegeri pentru reprezentantul școlii în Consiliul profesoral), alegeți 2 candidați, stabiliți agenda și mesajul electoral și în grupuri de lucru (3-5 elevi) rugați-i să creeze un slogan electoral pe care să-l alăture unei imagini (este nevoie de conexiune la internet și o aplicație de adnotare a imaginilor, precum Aviary ce poate fi ușor instalată pe telefoanele mobile sau pe calculatoare). La partea de documentare și utilizare de imagini online explică elevilor tăi despre folosirea imaginilor de pe internet, drepturi de autor și licențe libere (folosește broșura Licențe libere și resurse educaționale deschise, 2014 pentru informare). Dacă este timp și ai cunoștințele necesare, poți iniția o discuție despre comunicare strategică în campania electorală, soundbites și spindoctors, contexte în care mesajele propagandistice sunt folosite să dezinformeze, să înșele electoratul, lăsându-i impresia de libertate de decizie.
B. MESAJE DE PROPAGANDĂ
După ce materialele de campanie au fost prezentate, întreabă clasa dacă acestea pot fi considerate mesaje de propagandă. Recapitulați definiția și tehnicile propagandei, evaluați și votați impactul mesajelor electorale (planurile de lecție 1 și 2).
C. LUCRU ÎN ECHIPĂ
Împarte elevii în grupuri de lucru (sau în perechi), rugați-i să aleagă un exemplu de propagandă electorală de pe platforma Mind Over Media și identificați tehnicile propagandei, evaluați și votați impactul și cere elevilor să argumenteze votul
D. ÎNTREBĂRI DE BAZĂ PENTRU ANALIZA DE CONTEXT
Apoi, cere-le să răspundă întrebărilor de context din Fișa de lucru 6, Planul de lecție 4 – Știri false, conținut fals online.
E. DISCUTĂ CONCLUZIILE EXERCIȚIULUI
În grupul mare, discutați concluziile exercițiului de analiză de context. Întreabă elevii:
Acum că ați aflat toate aceste informații de context, ați da mesajul mai departe pe conturile de socializare online? De ce da? De ce nu? Folosiți tabla sau flipchart-ul să notați motivele.
F. DE REȚINUT
Definiți manipularea, folosind metoda brainstormingului și informațiile din Fișa de lucru 7. Manipularea electoratului să voteze într-un anume fel poate lua mai multe forme. De la ascunderea informațiilor relevante despre un candidat pentru a da impresia oamenilor că votează unul de-al lor până la
folosirea datelor personale și a preferințelor electoratului, așa cum pot fi analizate din interacțiunea acestora pe social media (vezi cazul Cambridge Analytica), pentru a crea mesaje ce animă emoții puternice.
Tehnicile propagandei (simplificarea ideilor, atacul oponenților și activarea emoțiilor puternice) pot face parte dintr-o campanie de manipulare a electoratului. Același Mark Turnball, citat la începutul lecției, spunea că „într-o campanie electorală este bine ca alegătorul să nu ajungă să se întrebe dacă ceea ce vede, aude sau citește este propagandă. Căci imediat ce o va face, va începe să chestioneze informațiile mai departe”. Manipularea are succes atunci când cei manipulați acționează crezând că o fac din proprie inițiativă sau convingere.
G. CĂUTAȚI ONLINE EXEMPLE DE MANIPULARE
La ce alte exemple de manipulare în context electoral vă puteți gândi? Lucrați în perechi pentru a identifica cel puțin un exemplu de manipulare. Explicați alegerea. Puteți folosi și motoarele de căutare online sau rețelele de socializare online pentru acest exercițiu.
H. PROPAGANDA VS. MANIPULARE
Este propaganda diferită de manipulare? Discută împreună cu elevii diferența între ‘a convinge electoratul’ și ‘a manipula electoratul’ să voteze în direcția dorită, totodată lăsându-i impresia că are libertate de gândire, decizie, acțiune. Folosiți exemplele discutate anterior. Folosiți tabla sau flipchart-ul pentru a nota diferențele și/sau exemplele.
I. DE REȚINUT
Propaganda poate folosi tehnici atât de persuasiune, cât și de manipulare pentru a își face audiența să gândească sau să acționeze în direcția dorită. Manipularea folosește tehnici precum înșelarea sau omisiunea deliberată, folosirea informațiilor personale pentru personalizarea mesajelor și varii strategii de distribuire a acestor mesaje.
Descarcă Fișa de lucru 7 împreună cu planul de lecție în format PDF
Viziteaza Mind Over Media pentru mai multe informații.
Vezi și alte lecții din programa Mind Over Media România:
Lecția 1: Definirea propagandei
Lecția 2: Analiza propagandei – recunoașterea tehnicilor
Lecția 3: A distribui sau a nu distribui
Lecția 4: Știri false, conținut fals online
Lecția 5: Propagandă și manipulare în context electoral
Lecția 6: Propaganda naționalistă
Lecția 7: Economia propagandei
Află cum ne poți susține să creăm și alte resurse Mediawise.
Obiective de învățare Mind Over Media: participanții vor...
- învăța că propaganda este definită în moduri diferite, în funcție de cultura, perioada și contextul în care este produsă
- înțelege că propaganda activează emoții puternice, simplifică idei și informații, răspunde la nevoile și valorile publicului și atacă oponenții
- dezvolta un simț al responsabilității sociale în ceea ce privește diseminarea propagandei
- avea mai mult curaj să își exprime opiniile și să participe la discuții despre subiecte controversate, pe marginea cărora oamenii pot fi în dezacord
- reflecta asupra potențialului propagandei de a avea un impact fie pozitiv, fie negativ asupra indivizilor și societății
Cine a creat lecția?
Necesități spațiu de lucru
Materiale necesare
Public țintă
Cuvinte-cheie
Durată
Obiective de învățare specifice lecției: participanții vor...
- aprofunda definiția și tehnicile propagandei
- învăța să chestioneze mesajele de propagandă electorală și să evalueze în contextul producției și promovării lor online
- analiza propaganda și manipularea în context electoral și online
- identifica deosebirea și sau relația între manipulare și propaganda electorală
- folosi platforma Mind Over Media ca să analizeze exemple de propagandă electorală și să propună altele noi
“it’s no good fighting an election campaign on the facts because actually it’s all about emotion”
