Activități

A. PROPAGANDA SPONSORIZATĂ DE STAT ÎN REGIMURI TOTALITARE

În timpul comunismului, statul era atât proprietarul televiziunii publice, cât și factorul de decizie asupra conținutului editorial. Cine producea mesajele propagandistice care erau distribuite în mass-media și cât de larg era publicul lor? Folosește documentarul TVR60: Televiziunea și propaganda sau comentează, împreună cu participanții, următoarea afirmație făcută la Radio Europa Liberă, în anul 1985:

Televiziunea Română are rarul privilegiu de a fi o televiziune privată, o televiziune de stat care prezintă gustul unei singure familii.

B. TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ – ÎNAINTE ȘI DUPĂ COMUNISM

Împreună cu participanții, identificați cel puțin trei trăsături comune și trei diferențe dintre televiziunea publică în timpul comunismului și televiziunea publică după căderea comunismului. Folosiți Fișa de lucru 8 ca resursă pentru a compara legea TVR din 1977 cu cea din 1994.

C. PROPAGANDA LA ȘTIRI

În zilele noastre, televiziunea este cel mai accesat mijloc de informare din țară. Este autonomia editorială respectată de către companiile media? Este posibil ca mesaje propagandistice să fie transmise în programele editoriale cum ar fi dezbateri, știri, documentare și altele? Întreabă participanții dacă pot găsi exemple.

D. RECLAMA

Discută cu elevii despre difuzarea conținutului comercial (reclamelor), o sursă de venit pentru toate companiile media. Întreabă-i dacă știu cum se finanțează companiile digitale care oferă servicii gratuite pentru utilizatori. Apoi, arată-le următorul dialog:

SENATOR ORRIN G. HATCH (R-UTAH): “Cum susțineți un model de business în care utilizatorii nu plătesc pentru serviciile pe care le oferiți?

ZUCKERBERG: “Domnule Senator, difuzăm reclame.”

Audieri Mark Zuckerberg în Senat, Apr. 10th, 2018

E. FOLOSEȘTE MIND OVER MEDIA

Folosește platforma Mind Over Media în România pentru a selecta un exemplu de propagandă care vizează audiențe largi, parte dintr-o campanie electorală, de conștientizare publică sau comercială. Roagă participanții să evalueze exemplul pe o scară de la benefic la nociv, fără să le spui că exemplul face parte dintr-o campanie.

Apoi, spune-le participanților că mesajul a ajuns la un număr mare de oameni, fiind parte dintr-o campanie extinsă. Roagă-i să evalueze din nou exemplul pe o scară de la benefic la nociv. Dacă există vreun participant care și-a schimbat evaluarea, întreabă-l de ce.

F. LUCRU ÎN ECHIPĂ

De unde știe propagandistul cărui public să se adreseze și unde găsește acest public? Menționează-le importanța cercetării de piață despre valorile, nevoile și profilul socio-demografic al audienței. Apoi întreabă participanții dacă știu ce ar ajuta ca mesajul propagandistic să ajungă la publicul dorit, de la un public restrâns la unul numeros.

Împarte-i în 6-7 grupuri sau invită-i să lucreze în perechi și întreabă fiecare grup ce fel de public ar vedea mai degrabă reclamele distribuite (a) la un post de televiziune, (b) la radio, (c) în presa scrisă, (d) în reviste, (e) pe site-uri de știri online, (f) pe rețele de socializare și YouTube, (g) în afișaj stradal.

G. DISCUTĂ LA CLASĂ

Întreabă participanții dacă ar fi suficient, pentru a ajunge la publicul țintă, să difuzeze reclama o singură dată, pe canalul ales. Cât de des și pe ce perioadă de timp ar trebui difuzat mesajul pentru ca publicul țintă să îl vadă și să fie convins de mesaj? Discutați.

H. RECAPITULARE

Recapitulați elementele de producție și distribuție ale unei campanii de propagandă: cercetare de piață pentru profilul publicului țintă, producția reclamei și distribuția ei pe canale media. Apoi întreabă participanții cine ar putea produce o astfel de campanie. Discutați cheltuielile aferente, folosind ca exemplu datele publice despre cheltuielile campaniilor electorale, din Fișa de lucru 8.

I. DE REȚINUT

Cu ajutorul tehnologiei de astăzi, poate fi ieftin și accesibil să creezi propagandă; programe de editare foto și video pot fi folosite gratuit, iar oricine cu acces și cunoștințe de utilizare a calculatorului și Internetului poate publica mesaje propagandistice online. Acest lucru nu garantează, însă, că propagandistul știe cum și poate să ajungă la publicul său țintă pentru a crește impactul mesajului său.

Pentru a produce propagandă pentru un public larg, sunt necesare mai multe costuri, indiferent de mediul de distribuție: cercetare de piață, cheltuieli de producție pentru reclame, cheltuieli de distribuție în funcție de publicul țintă, mediu, post sau companie media, perioadă și frecvență de difuzare.

Viziteaza Mind Over Media pentru mai multe informații.

Vezi și alte lecții din programa Mind Over Media România:

Lecția 1: Definirea propagandei

Lecția 2: Analiza propagandei – recunoașterea tehnicilor

Lecția 3: A distribui sau a nu distribui

Lecția 4: Știri false, conținut fals online

Lecția 5: Propagandă și manipulare în context electoral

Lecția 6: Propaganda naționalistă

Lecția 7: Economia propagandei

Află cum ne poți susține să creăm și alte resurse Mediawise.