În cadrul sesiunilor de informare despre alegerile europarlamentare, organizate de Centrul Europe Direct Vâlcea, atelierele Mind Over Media au avut o relevanță aparte. Deși orice campanie electorală include și producția de propagandă, reclamele partidelor politice sunt rareori analizate ca propagandă în spațiul public. În acest context, am răspuns la invitația Centrului de a discuta, în cadrul a două ateliere cu membri ai societății civile, elevi și bibliotecari, despre cum putem analiza mesajele propagandistice astfel încât să le putem recepta într-un mod mai critic. Împreună cu participanții, am observat tehnicile comune folosite de postere și videoclipuri electorale și am evaluat impactul lor social.
De pildă, videoclipuri ce îndeamnă publicul să iasă la vot, cum ar fi acesta, au fost evaluate ca fiind benigne, poate chiar producții cu un impact social pozitiv. Având în vedere că videoclipul produs în 2014 compara, într-o notă umoristică, participarea cetățenilor la vot cu participarea ostașilor la campaniile conduse de Mihai Viteazul împotriva armatelor otomane, absenteismul capătă o turnură istorică: ce s-ar fi ales de victoriile împotriva otomanilor dacă Mihai Viteazul s-ar fi trezit singur pe câmp? Necesitatea efortului colectiv este mesajul principal al videoclipului, cu care participanții au fost de acord, considerând participarea la vot o acțiune benefică pentru societate.
În cazul unui alt exemplu, însă, deși mesajul spotului promovează o valoare cu care rezonează publicul țintă, și anume demnitatea națională, coloana sonoră gravă ce induce sentimentul de pericol și afirmațiile de tipul “românii sunt discriminați în Europa” care nu sunt susținute de dovezi și pot avea un puternic impact emoțional, au condus la o evaluare mai reținută din partea participanților. Majoritatea au considerat acest spot electoral nociv, din cauza potențialului de dezinformare publică și alimentare a tensiunilor sociale.
Indiferent de partidul politic care produce propagandă electorală, mesajele și informațiile transmise trebuie verificate și evaluate individual. Deși propriile emoții și valori pot fi în acord cu mesajul unui spot de campanie, informații părtinitoare sau chiar false pot fi incluse în scop persuasiv, ajungând să fie distribuite în rețeaua noastră de socializare.
Am concluzionat că spectrul “știrilor false”, un concept care poate induce în eroare, este mult mai larg decât ceea ce se vehiculează în spațiul public. Recomandăm, în acest sens, folosirea infograficului “Dincolo de știrile false” (creat de EAVI – Media Literacy for Citizenship și tradus de Mediawise Society) în activitățile de educație media care tratează subiectul dezinformării, împreună cu planul de lecție despre propaganda contemporană în context electoral disponibil pe platforma Mind Over Media în România.
