Mai ales în context electoral, frecvența încercărilor de dezinformare crește. Cum nu toți oamenii sunt echipați corespunzător pentru a le detecta și a le evita, acest episod recapitulează principalele tehnici folosite în dezinformare.
În plus, Nicoleta Fotiade (specialist în comunicare și educație media) și Anca Velicu (cercetătoare la Institutul de Sociologie și trainer) răspund și la întrebarea: e posibil să construiești un program sau curs rapid, care – asemenea unui vaccin – să le ofere oamenilor imunitate împotriva dezinformării?
Apelul la emoții în formularea unor produse sau conținuturi mediatice nu este nou. Este o tehnică bine validată, care are potențial să genereze public și știm foarte bine că și televiziunile și toată media populară folosește această tehnică. Dezinformarea nu inventează foarte mult la nivel de tehnică discursivă.
***
Întotdeauna realitatea mediată este selectivă și incompletă. Acesta este un lucru pe care ar trebui să îl ținem minte de fiecare dată când interacționăm cu orice tip de media.
***
O altă tehnică folosită în dezinformări se numește dihotomie falsă sau dilemă falsă, adică iau un subiect complex și afirm, în mod fals, că există doar 2 explicații posibile. Adică dacă eu critic USR sau PNL, înseamnă că țin cu PSD, ceea ce este fals. Acesta este unul dintre riscurile majore ale dezinformării, această radicalizare, pentru că prin dilema falsă, prin faptul că se pun pe masă doar 2 posibilități, fără să se accepte că există o întreagă plajă de posibilități intermediare, și de cauze, și de efecte, și de acțiuni intermediare, se creează polarizarea la nivelul societății și radicalizarea.
***
Până la urmă, rolul de cetățean presupune un pic de efort, dacă vrem să continuăm să trăim într-o democrație funcțională, trebuie să înțelegem că e important să ne implicăm. E important să mergem la vot și e important să ne informăm.
Resurse utile
- Holdis, D. (2020). The Business of Misinformation – Romania: Monetizing Dacians and the Apocalypse. Center for Media, Data and Society, CEU. Disponibil la https://cmds.ceu.edu/sites/cmcs.ceu.hu/files/attachment/basicpage/1780/bomromania.pdf
Un raport relativ recent despre cum funcționează industria dezinformării în România, despre care sunt temele / domeniile cele mai frecvent abordate în astfel de știri, care este formatul jurnalistic și, finalmente, cum sunt finanțate site-urile care difuzează știri false.
- van der Linden, S. (2023). Foolproof – why misinformation inffects our minds and how to build immunity. W. W. Norton & Company
Construită pe metafora dezinformării ca epidemie și nevoia de vaccinare/ imunizare împotriva acestui virus, cartea are marele merit că discută o multitudine de studii care au urmărit, din perspective diferite, să înțeleagă de ce suntem atât de predispuși a ne lăsa influențați de dezinformare și cum am putea să rezistăm acesteia. Această parte am găsit-o mai puțin convingătoare, cel puțin în unele cazuri.
Echipa de producție
Robert Ștefanof – producție podcast
Andreea Pietroșel – montaj
Adina Ionescu și Bogdan Gherasim – promovare
Bogdan Cazacioc – grafică
Nicoleta Fotiade – coordonator proiect
Un produs Mediawise Society
Mediawise este o organizație non-guvernamentală, care produce resurse educaționale deschise, pentru oricine dorește să folosească educația media în procesul de predare. Pregătim profesori și bibliotecari pentru a preda educație media. Mediawise este membră a International Association for Media Education.
Cu sprijinul
