În momentul în care citesc titluri precum „STUDIU: Reţeaua Facebook şi cocaina generează un nivel similar de dependență”* – aproape întotdeauna indică „atenție, titlu tendențios, verdict, jumătate de adevăr!”.
Este genul de titlu senzaționalist, care aduce click-uri și mărește traficul pe site. Un articol care – fără să ofere date și informații complete – face apel la convingerile – adeseori îmbrățișate de alarmiști – că Internetul (în cazul nostru, Facebook) dă dependență.
De ce tocmai Facebook? De ce nu și alte rețele de socializare online? Și ce înțelege autorul prin dependență? Și mai ales cum au demonstrat cercetătorii că există efecte similare între folosirea excesivă a unei rețele sociale și consumul de substanțe chimice, precum cocaina.
Articolul citează un studiu, publicat în Psychological Reports, al unor cercetători de la Universitatea South Carolina din Statele Unite. Sau pe autorii unui articol publicat pe topsante.com, nu e clar. Oricum, nu primesc link direct către articolul-sursă. Mi se spune că studiul a fost făcut „de curând”, dar nu aflu în ce condiții și cine l-a comandat.
Aflu că „cercetătorii americani au dorit să verifice dacă utilizarea intensivă a telefoanelor inteligente şi a reţelei Facebook pot fi considerate o dependență”. Pentru asta au invitat 20 de studenți, femei și bărbați, cu vârste cuprinse între 18 şi 23 de ani „să participe la un test conceput pentru a măsura reacţiile voluntarilor în faţa unor simboluri şi unor semne asociate cu Facebook”.
Articolul continuă:
„Graţie observării creierelor participanţilor cu ajutorul imagisticii cu rezonanţă magnetică, oamenii de ştiinţă au constatat că folosirea excesivă a reţelei de socializare Facebook şi consumul de cocaină pot avea efecte similare. În cazul internauţilor care folosesc cu regularitate Facebook, s-au activat exact acele zone cerebrale asociate cu impulsivitatea care se activează şi în cazul toxicomanilor.”
Deja remarc prima nuanță din text: „pot avea efecte similare”.
Spre final, articolul din news.ro nuanțează și mai mult verdictul dat în titlu. Cel cu care a încercat să atragă cititorul. Mi se spune că singura diferenţă dintre dependenţa de cocaină şi dependenţa de Facebook a fost următoarea: la studenţii care au participat la acest studiu, zonele din creier implicate cu inhibarea impulsivităţii au funcţionat în mod normal.
Cum „singura diferență”? De fapt, cel mai important aspect, care face diferența. Care arată că nu e vorba de „un nivel similar de dependență”, așa cum susține autorul articolului news.ro în titlu. Și care în ultimul paragraf mai lansează un verdict, fără informații de context și argumente:
În 2012, un alt studiu american a demonstrat deja că reţeaua de socializare Facebook generează un nivel de dependenţă mai puternic decât dependenţa de sex şi dependenţa de fumat.
Închei articolul și rămân cu tot soiul de întrebări fără răspuns. În ce condiții s-a desfășurat cercetarea? A fost vorba doar de o comparație de fișe RMN? Participanții la studiu au fost întrebați doar despre consumul de Facebook? Ce au fost întrebați? Ce înseamnă consum excesiv?
Ce faci atunci când un text ridică atît de multe întrebări? În primul rând, nu-l iei de bun. În al doilea rînd, dacă ai timp și disponibilitate, verifici informațiile.
Și poți afla că totuși nu e vorba de „activarea” zonelor cerebrale. Că nu e vorba de dependență în sens medical, ci de un comportament compulsiv de utilizare a Facebook. Că acești utilizatori cu un comportament compulsiv „pot avea mai multă activitate în zona creierului asociată cu impulsivitatea, dar acele zone ale creierului care inhibă acest tip de comportament [compulsiv] par să funcționeze foarte bine, spre deosebire de cele din creierul toxicomanilor”.
„A new study found that the brains of people who report compulsive urges to use the social networking site show some brain patterns similar to those found in drug addicts. However, the parallel isn’t perfect: Compulsive Facebook users may have more activity in impulsive systems in the brain, but the brain regions that inhibit this behavior seem to work just fine, unlike in the brains of cocaine addicts.”
O informație-cheie relevantă, minimalizată în textul articolului news.ro și care lămurește faptul că verdictul dat în titlul articolului news.ro este o minciună.
Știrea este de acum un an și a fost publicată într-un articol din Livescience (27 ianuarie 2015). Acolo găsești și autorii studiului de la California State University, cu nume, prenume și citare. De altfel, articolul din LiveScience aduce mult mai multe informații de context, care te ajută să-ți formezi părerea despre relevanța cercetării, a eșantionului și a metodologiei folosite. AICI sursa primară, unde poți citi studiul integral.
