parallax background

Plan de lecție: Propagandă și manipulare în context electoral

octombrie 15, 2019

Activități

A. ALEGE UN CONTEXT DE ALEGERI.

Alege împreună cu elevii un context de alegeri (pot fi alegeri pentru reprezentantul școlii în Consiliul profesoral), alegeți 2 candidați, stabiliți agenda și mesajul electoral și în grupuri de lucru (3-5 elevi) rugați-i să creeze un slogan electoral pe care să-l alăture unei imagini (este nevoie de conexiune la internet și o aplicație de adnotare a imaginilor, precum Aviary ce poate fi ușor instalată pe telefoanele mobile sau pe calculatoare). La partea de documentare și utilizare de imagini online explică elevilor tăi despre folosirea imaginilor de pe internet, drepturi de autor și licențe libere (folosește broșura Licențe libere și resurse educaționale deschise, 2014 pentru informare). Dacă este timp și ai cunoștințele necesare, poți iniția o discuție despre comunicare strategică în campania electorală, soundbites și spindoctors, contexte în care mesajele propagandistice sunt folosite să dezinformeze, să înșele electoratul, lăsându-i impresia de libertate de decizie.

B. MESAJE DE PROPAGANDĂ

După ce materialele de campanie au fost prezentate, întreabă clasa dacă acestea pot fi considerate mesaje de propagandă. Recapitulați definiția și tehnicile propagandei, evaluați și votați impactul mesajelor electorale (planurile de lecție 1 și 2).

C. LUCRU ÎN ECHIPĂ

Împarte elevii în grupuri de lucru (sau în perechi), rugați-i să aleagă un exemplu de propagandă electorală de pe platforma Mind Over Media și identificați tehnicile propagandei, evaluați și votați impactul și cere elevilor să argumenteze votul

D. ÎNTREBĂRI DE BAZĂ PENTRU ANALIZA DE CONTEXT

Apoi, cere-le să răspundă întrebărilor de context din Fișa de lucru 6, Planul de lecție 4 – Știri false, conținut fals online.

E. DISCUTĂ CONCLUZIILE EXERCIȚIULUI

În grupul mare, discutați concluziile exercițiului de analiză de context. Întreabă elevii:

Acum că ați aflat toate aceste informații de context, ați da mesajul mai departe pe conturile de socializare online? De ce da? De ce nu? Folosiți tabla sau flipchart-ul să notați motivele.

F. DE REȚINUT

Definiți manipularea, folosind metoda brainstormingului și informațiile din Fișa de lucru 7. Manipularea electoratului să voteze într-un anume fel poate lua mai multe forme. De la ascunderea informațiilor relevante despre un candidat pentru a da impresia oamenilor că votează unul de-al lor până la
folosirea datelor personale și a preferințelor electoratului, așa cum pot fi analizate din interacțiunea acestora pe social media (vezi cazul Cambridge Analytica), pentru a crea mesaje ce animă emoții puternice.

Tehnicile propagandei (simplificarea ideilor, atacul oponenților și activarea emoțiilor puternice) pot face parte dintr-o campanie de manipulare a electoratului. Același Mark Turnball, citat la începutul lecției, spunea că „într-o campanie electorală este bine ca alegătorul să nu ajungă să se întrebe dacă ceea ce vede, aude sau citește este propagandă. Căci imediat ce o va face, va începe să chestioneze informațiile mai departe”. Manipularea are succes atunci când cei manipulați acționează crezând că o fac din proprie inițiativă sau convingere.

G. CĂUTAȚI ONLINE EXEMPLE DE MANIPULARE

La ce alte exemple de manipulare în context electoral vă puteți gândi? Lucrați în perechi pentru a identifica cel puțin un exemplu de manipulare. Explicați alegerea. Puteți folosi și motoarele de căutare online sau rețelele de socializare online pentru acest exercițiu.

H. PROPAGANDA VS. MANIPULARE

Este propaganda diferită de manipulare? Discută împreună cu elevii diferența între ‘a convinge electoratul’ și ‘a manipula electoratul’ să voteze în direcția dorită, totodată lăsându-i impresia că are libertate de gândire, decizie, acțiune. Folosiți exemplele discutate anterior. Folosiți tabla sau flipchart-ul pentru a nota diferențele și/sau exemplele.

I. DE REȚINUT

Propaganda poate folosi tehnici atât de persuasiune, cât și de manipulare pentru a își face audiența să gândească sau să acționeze în direcția dorită. Manipularea folosește tehnici precum înșelarea sau omisiunea deliberată, folosirea informațiilor personale pentru personalizarea mesajelor și varii strategii de distribuire a acestor mesaje.

Descarcă Fișa de lucru 7 împreună cu planul de lecție în format PDF

Viziteaza Mind Over Media pentru mai multe informații.

Vezi și alte lecții din programa Mind Over Media România:

Lecția 1: Definirea propagandei

Lecția 2: Analiza propagandei – recunoașterea tehnicilor

Lecția 3: A distribui sau a nu distribui

Lecția 4: Știri false, conținut fals online

Lecția 5: Propagandă și manipulare în context electoral

Lecția 6: Propaganda naționalistă

Lecția 7: Economia propagandei

Află cum ne poți susține să creăm și alte resurse Mediawise.

Ești profesor, bibliotecar sau formator și crezi că este important să ai o discuție despre propagandă cu elevii tăi? Mind Over Media România ți-a pregătit 7 lecții despre propaganda contemporană create de echipa Mediawise Society și alți profesioniști internaționali în educație media.
În Lecția 5, participanții vor învăța că propaganda poate folosi atât tehnici de persuasiune, cât și tehnici de manipulare pentru a își face audiența să gândească sau să acționeze în direcția dorită.

Obiective de învățare Mind Over Media: participanții vor...

  • învăța că propaganda este definită în moduri diferite, în funcție de cultura, perioada și contextul în care este produsă
  • înțelege că propaganda activează emoții puternice, simplifică idei și informații, răspunde la nevoile și valorile publicului și atacă oponenții
  • dezvolta un simț al responsabilității sociale în ceea ce privește diseminarea propagandei
  • avea mai mult curaj să își exprime opiniile și să participe la discuții despre subiecte controversate, pe marginea cărora oamenii pot fi în dezacord
  • reflecta asupra potențialului propagandei de a avea un impact fie pozitiv, fie negativ asupra indivizilor și societății

Cine a creat lecția?

Nicoleta Fotiade, Mediawise Society

Necesități spațiu de lucru

Videoproiector, ecran proiecție, laptop/sală de calculatoare, scaune în semi-cerc cu posibilitatea de a fi mutate în alte zone ale încăperii pentru lucrul în grup.

Materiale necesare

Fișele de lucru 6 și 7. Accesați videoclipuri, prezentări Power Point și suporturi de curs pentru aceste lecții la www.mindovermedia.eu/ro.

Public țintă

tineri de la 11 ani în sus. Cine poate folosi materialul: profesori, bibliotecari și formatori.

Cuvinte-cheie

educația media; educație digitală; propagandă; dezinformare; cultura consumului; publicitate și marketing; relații publice; mesaje instituții publice.

Durată

3 ore (lecția poate fi împărțită în mai multe sesiuni)

Obiective de învățare specifice lecției: participanții vor...

  • aprofunda definiția și tehnicile propagandei
  • învăța să chestioneze mesajele de propagandă electorală și să evalueze în contextul producției și promovării lor online
  • analiza propaganda și manipularea în context electoral și online
  • identifica deosebirea și sau relația între manipulare și propaganda electorală
  • folosi platforma Mind Over Media ca să analizeze exemple de propagandă electorală și să propună altele noi
“it’s no good fighting an election campaign on the facts because actually it’s all about emotion”

Mark Turnball, Cambridge Analytica, martie 2018

Afirmația aparține lui Mark Turnball, fost angajat la Cambridge Analytica (CA), și a fost înregistrată de jurnaliștii Channel 4 cu camera ascunsă la începutul anului 2018, când s-a aflat că datele a milioane de utilizatori Facebook fuseseră exploatate de CA cu scopul de a fi utilizate în campania lui Donald Trump. După părerea lui Turnball, într-o campanie electorală este bine ca alegătorul să nu ajungă să se întrebe dacă ceea ce vede, aude sau citește este propagandă. Căci imediat ce o va face, va începe să chestioneze informațiile mai departe. Scopul central al propagandistului este să activeze emoții puternice care să genereze acțiune în direcția dorită. Granița dintre tehnicile de convingere și cele de manipulare a electoratului se subțiază tot mai mult în contextul în care datele personale și implicarea noastră pe media sociale ajung să fie folosite, fără știința noastră, așa cum ne-a arătat cazul Cambridge Analytica în Statele Unite.