The Observer: Cum verifici imagini care ar putea fi false pe social media

Cine a ignorat bombardamentul din Beirut? Presa sau cititorii? Explicații posibile
November 17, 2015
INFOGRAFIC: Rezultate sondaj ‘Ce faci înainte să dai Share?’
November 25, 2015

The Observer: Cum verifici imagini care ar putea fi false pe social media

Informațiile false răspândite online, fie ele pe subiectul refugiaților, al atentatelor din Paris sau al oricărui alt subiect de știri, devin un fenomen din ce în ce mai comun. Rețelele de socializare, în special, sunt inundate de poze sau clipuri care sunt deseori modificate sau prezentate în afara contextului.

Canalele media nu pot fi întotdeauna atât de vigilente, încât să verifice fiecare imagine care le iese în cale, însă există zeci de instrumente și tehnici care te pot ajuta să verifici imaginile și să eviți capcanele informațiilor false.

La fel cum propaganda nu a apărut odată cu Internetul, nici fotografiile trucate nu sunt o invenție a erei Facebook și Photoshop. Editarea imaginilor are o istorie mai lungă. Uniunea Sovietică, de exemplu, avea obiceiul să șteargă din poze liderii politici dezonorați, chiar dacă rezultatele erau extreme de amatoristice în comparație cu tehnicile avansate de editare foto din zilele noastre.

Diferența este însă că, astăzi, aproape oricine poate crea, descărca și publica poze și clipuri înșelătoare. Rețelele de socializare oferă posibilitatea de a răspândi imagini false oricui este interesat – și asta doar prin câteva click-uri.

Sugestiile din acest ghid, bazate pe experiența jurnaliștilor de la FRANCE 24 Observers, te pot ajuta să îți îmbunătățești abilititățile de a recunoaște informațiile false.

Notă: Textul în Bold ne aparține.

      1. Este vreodată posibil să fii 100% sigur?
      2. Cele două tipuri de analiză
      3. Primul pas: Când a fost făcută fotografia?
      4. Google Imagini
      5. Datele EXIF
      6. Geolocalizarea: un instrument util, dar cu o șmecherie
      7. Căutarea avansată Twitter
      8. Uită-te cu atenție la imagini
      9. Google Maps, Google Earth și Google Street View
      10. Cine e autorul?
      11. Experți în verificarea imaginilor

Este vreodată posibil să fii 100% sigur?

Trebuie să subliniem că nu este mereu posibil să spui cu certitudine absolută că o imagine este falsă. Poți folosi însă aceste sugestii pentru a evalua, de exemplu, dacă data unei fotografii este eronată sau dacă detaliile prezentate în imagine nu se potrivesc cu locul indicat în descriere. Jurnaliștii își petrec adesea ore întregi verificând poze și clipuri pentru a-i ajuta pe redactori să decidă dacă să le publice sau nu. Deci, chiar dacă este imposibil să identifici data exactă când a fost filmat un clip, redactorii ar putea decide să îl publice oricum, dacă sunt siguri că scena reprezentată este autentică.

Cele două tipuri de analiză

Există două abordări complementare de verificare a autenticității unei imagini. Prima se referă la analiza ”tehnică”. Mai exact, presupune extragerea datelor stocate în fișierele video și în fotografii. A doua abordare ține de analiza conținutului prin întărirea procesului tradițional de verificare a faptelor cu metode specifice rețelelor de socializare.

Nu există scurtături pentru că nu există nici programe capabile să verifice autenticitatea unei poze. Folosirea rețelelor de socializare pentru a investiga autenticitatea conținutului generat de utilizatori este o competență care poate avea nevoie de ani buni pentru a fi perfecționată.

Vom începe cu câteva instrumente de bază, înainte să trecem la tehnici mai avansate.

Primul pas: Când a fost făcută fotografia?

Chiar și cu programele moderne de editare a imaginii, e încă nevoie de timp și efort pentru a truca o imagine – și de chiar mai mult pentru a o face să pară credibilă.

De vreme ce editarea unei poze este un proces destul de complicat, mulți utilizatori de internet recurg la o metodă mult mai simplă. Ei folosesc o imagine mai veche, pe care o scot din contextul original și o asociază cu o știre recentă. Pentru poza de mai jos s-a folosit această metodă. Imaginea a apărut online la scurt timp după tragedia de la Mecca din septembrie 2015 și a stârnit indignare, fiind folosită ca dovadă că autoritățile din Arabia Saudită au îndepărtat cadavrele cu buldozere. În urma investigațiilor jurnaliștilor The Observer s-a demonstrat că poza a fost făcută de fapt în 2004, după un incident asemnănător. Chiar și atunci, e improbabil ca autoritățile să fi mutat cadavrele cu buldozere.

saoudien

Google Imagini

Dacă descoperi că o poză este mai veche decât descrierea ei, primul pas pe care îl poți face este să o cauți pe Google Imagini sau Tineye. Aceste instrumente îți vor găsi orice alte publicări anterioare ale imaginii.

De reținut însă că, deși e un instrument util, își are limitele sale. Uneori se poate omite publicarea unei poze și chiar dacă o căutare în Google Imagini nu redă niciun rezultat, nu înseamnă neapărat că poza nu a mai fost publicată online. Chiar și gigantul Google mai dă greș uneori.

Când vine vorba de clipuri, însă, nu există programe pe măsura motorului Google Imagini pentru a verifica istoricul de publicare a unui video. Cu ajutorul YouTube, Amnesty International a creat un instrument online ce poate fi folosit pentru a verifica URL-ul unui video.

Dacă același video a fost postat cu altă ocazie pe Youtube, programul îl va găsi. Dar dezavantajele sunt simplu de observat. În primul rând, verifică doar conținutul publicat pe YouTube, iar dacă video-ul este câtuși de puțin modificat – chiar dacă au fost tăiate doar câteva secunde de la final sau de la început – legătura/linkul dintre cele două versiuni se pierde, iar programul nu poate găsi rezultate.

Datele EXIF

Poate fi, de asemenea, util să te familiarizezi cu datele de tip Exif stocate în imagini. De fiecare dată când un aparat de fotografiat sau un smartphone face o poză, datele se stochează într-un fișier – adesea un fișier .jpeg – din care poți afla când și cu ce fel de aparat a fost făcută fotografia. Poți vedea datele prin click dreapta pe poză, click pe ”Proprietăți”, apoi pe ”Avansate”. Programul EXIF viewer al lui Jefferey Friedl te poate ajuta să extragi mai ușor datele din imagine și chiar să le localizezi pe hartă, dacă imaginea a fost făcută cu un smartphone.

Însă, din nou, tehnologia nu ne poate rezolva toate problemele. De multe ori, datele EXIF se pierd când imaginile sunt publlicate pe un site sau descărcate pe rețelele de socializare. Informațiile se mai pot pierde și când pozele au fost modificate în Photoshop. Este deci esențial să încerci să găsești fișierul original. Dacă imaginea a fost trimisă direct pe e-mail, ar trebui să conțină încă datele EXIF.

Dar iată problema: datele EXIF pot fi modificate de oricine și-a pus în gând să te inducă în eroare.În practică însă, puțini utilizatori de Internet au cunoștințele necesare pentru a merge atât de departe.

Geolocalizarea: un instrument util, dar cu o șmecherie

Poți minți în legătură cu data unei imagini, dar și cu locul unde a fost făcută. Multe poze falsificate au fost făcute într-o țară și prezentate ca și cum ar înfățișa un eveniment dintr-o alta. Pentru a evita această capcană, mulți jurnaliști efectuează căutări într-o zonă precisă pe rețelele de socializare. Scopul este să selecteze doar pozele făcute în împrejurimile evenimentului, prin excluderea utilizatorilor care publică poze de la mii de kilometri distanţă. Există multe instrumente –unele gratuite, unele nu – create pentru a depista locul din care un utilizator publică mesaje pe rețelele de socializare (Yomapic, Echosec, Gramfeed, SAM Desk, Geofeedia sunt doar câteva dintre ele). De asemenea, Twitter are un motor de căutare avansat care poate fi destul de util.

Căutarea avansată Twitter

Tweetdeck – un instrument de gestionare a fluxurilor personale Twitter permiteutilizatorilor săi să adauge coduri specifice unei zone când efectuează căutări (de exemplu: geocode:44.467186,-73.214804,200km).

Prin geolocalizare poți descoperi mai multe informații despre o imagine, însă are un dezavantaj. Cineva care locuiește în Yemen poate foarte ușor să publice o imagine pe Twitter care a fost primită pe e-mail de la altcineva. Deci dacă vei căuta poze despre conflictul din Yemen, programul de geolocalizare îți va afișa imaginea la rezultate, chiar dacă a fost făcută în altă țară.

În ciuda numeroaselor inconveniente, o analiză tehnică poate fi de mare ajutor când este completată cu jurnalismul de investigație. În afara principiilor de bază pentru verificarea informațiilor, cum ar fi verificarea mai multor surse și întrebările esențiale (Cine? Ce? Unde? Când? Cum? și eventual De ce?), există și metode speciale pentru a verifica imaginile publicate pe rețelele de socializare.

Uită-te cu atenție la imagini

Atenție în primul rând la detaliile care se contrazic cu ce se presupune că ar trebui să transmită poza și pune-ți întrebările potrivite. Iată, un exemplu:

Această imagine a fost difuzată în mod greșit de unul dintre cele mai mari canale ale Franței, France 2. S-a spus că scena s-ar fi desfășurat în Iran, în decembrie 2009. Dacă aruncăm rapid o privire, putem observa o serie de detalii care ne permit să verificăm autenticitatea imaginii. Au oare scuturile poliției iraniene aceeași culoare cu cele din această imagine? Sunt trotuarele din Teheran vopsite în galben? Așa se îmbracă oare tinerii iranieni?

iran2009

Poza a fost făcută de fapt în Honduras. Și nu există un mod mai bun de a demasca acest fals decât arătând-o unui iranian, care probabil ar fi uimit să constate că în decembrie, pe o vreme atât de rece, toată lumea pare să poarte tricouri.

Google Maps, Google Earth și Google Street View

Pentru a examina cu adevărat o poză sau un clip, trebuie să te implici îndeaproape și personal. Uită-te la detalii: îmbrăcăminte, arhitectură, vreme, accentele care se aud; chiar și forma gurilor de canal pot spune multe.

Uneori, o informație despre prognoza meteo locală poate demasca haosul (folosind un astfel de instrument http://www.wunderground.com/history/). La fel de util poate fi să arăți poza unei persoane din zona respectivă. Alte instrumente permit utilizatorilor să verifice singuri zonele. Însă, din nou, Google oferă probabil cele mai utile instrumente. Prin căutarea unei adrese pe Google Maps, Google Earthși Google Street View, vei găsi informații topografice și multe alte detalii.

În exemplul imaginii de mai jos (deși nu este una care încearcă să dezinformeze), putem afla o adresă din panoul afișat pe clădire, unde se vede scris 20 Bowery. În urma unei căutări pe Google Maps, aflăm că strada este în New York, în cartierul chinez Chinatown. Cu Street View obținem o privire de la nivelul străzii și dovada că poza chiar a fost făcută în această zonă.

china_t

Comunitatea online Bellingcat se ocupă cu investigații și se folosețte de aceste instrumente.

Cine e autorul?

Când vine vorba de examinarea rețelelor sociale, ar trebui să investighezi persoana care a publicat imaginea sau clipul. E important să găsești contul utilizatorului care a descărcat prima oară imaginea (aici te poate ajuta Google Imagini, vezi mai sus). Odată ce l-ai găsit, aruncă o privire la istoricul publicărilor sale.

  • Publică des conținuturi?
  • Sunt toate videourile filmate în aceeași zonă/țară?
  • Există o consecvență între imaginea urmărită și restul conținuturilor publicate?

Prin astfel de întrebări ai putea să identifici mai ușor un ”păcălici”.

Verificarea utilizatorilor este posibilă însă doar pe rețele de socializare precum Facebook, Twitter sau YouTube. Aplicațiile tot mai populare de tipul WhatsAppși Viber nu oferă aproape nicio informație despre utilizatorii care publică imagini. Sunt identificați doar prin numărul de telefon.Ceea ce îți permite să vezi țara în care locuiesc sau de unde și-au cumpărat telefonul. Mai mult, WhatsApp și Viber șterg de obicei datele EXIF ale imaginilor. Astfel, verificarea devine extrem de dificilă.

Traducere: Adina Ionescu
Editare text: Nicoleta Fotiade
Sursa foto articol: youuniversityonline.com

Experți în verificarea imaginilor

Iată câțiva experți în verificarea imaginilor pe care îi puteți urmări pe Twitter:

Malachy Browne, @malachybrowne de la @reportedly (și colegul lui @acarvin)
Tom Trewinnard, @Tom_El_Rumi de la @checkdesk și @Meedan
Claire Wardle de la @TowCenter
O coaliție de experți de la @firstdraftnews conduși de Jenni Sargent, @JenniSarge
Dhruti Shah, @dhrutishah de la @BBCnews
Joey Galvin @Joey_Galvin de la @storyful
Jochen Spangenberg, @jospang de la @revealEU
Anne-Marie Lupu, @amloopoo de la EBU

Mai puteți citi și:

Un ghid complet de verificare al conținuturilor digitale
12 sugestii de la Malachy Browne
Pagina First Draft
Blogul Storyful
Un ghid de verificare de Citizen Evidence Lab

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *