Propagandă pentru gândire critică: primul atelier

Marți seară ne-am strâns la Apti Digital Hub ca să discutăm despre propagandă. Mai precis despre cum poate poate fi analizată și interpretată propaganda prin dialog și cu ajutorul conceptelor de bază din educație media. Scopul final al unui astfel de exercițiu este de a dezvolta gândirea critică. Iată câteva dintre întrebările de la care am pornit discuția:

  • Ce e propaganda? 
  • Cum o recunoaștem? Unde?
  • Propaganda are doar scop negativ? 
  • Ce tehnici de comunicare folosește? 
  • Oare noi facem / am făcut propagandă?  
  • Cât contează contextul atunci când interpretăm impactul mesajului de propagandă?

În cel mai profund sens, propaganda este un joc al minții ce exploatează temerile și prejudecățile oamenilor. Propagandistul știe cum să adapteze mesajele media în funcție de emoțiile publicului pentru a declanșa exaltare și surescitare ce anulează gândirea critică. 

Chiar dacă am vorbit despre propagandă, o temă pe care mulți o iau foarte în serios, discuțiile au fost animate, relaxate și chiar amuzante în unele momente. Participanții și-au pus întrebări și au descoperit noi forme ale propagandei contemporane. În spațiul public românesc, atunci când folosim cuvântul ‘propagandă’, de cele mai multe ori, îl asociem cu propaganda politică negativă, cu scop de manipulare a maselor. Asta era și percepția majorității celor prezenți la atelier, care în final au descoperit și contexte în care propaganda poate fi percepută ca fiind benefică. 

IMG_0839_a1 IMG_0852_a1  IMG_0869_a1

Exercițiul nostru – care poate fi reprodus în școlile din România și pentru care vom demara pregătirea mai multor profesori pe parcursul acestui an – cultivă gândirea critică și abordează propaganda din perspectivă contemporană și mai puțin istorică. 

Autoreflecția este o dimensiune esențială în analiza propagandei. Nu e de ajuns doar să negăm propaganda, trebuie să o înțelegem. E important să ne cunoaștem părtinirile, convingerile și valorile noastre. 

Dacă, la început, jumătate dintre participanți au spus că nu au făcut niciodată propagandă, mai târziu, după ce am definit propaganda și au înțeles toate formele pe care le poate lua, mai toți cei prezenți și-au schimbat părerea. 

Elevii nu au nevoie să fie protejați de propagandă. În schimb au nevoie de oportunități de a discuta și evalua propaganda. (Renee Hobbs)

Încă din primele minute ale atelierului, participanții mi-au arătat că au un filtru critic bine dezvoltat și că – cel puțin pentru cele două ore de atelier – au fost dispuși să-l folosească și să-l exploateze la maximum. 

Un astfel de filtru creativ poate fi format și antrenat în școli cu ore de educație media.

Dar e important să înțelegem că doar un filtru critic bine dezvoltat nu este de ajuns ca să recunoaștem propaganda. E nevoie de disponibilitate de a-l folosi, de a-ți pune întrebări. E nevoie de timp, de participare. La Mediawise Society, de altfel, promovăm modelul participativ de educație media și digitală, care pune accent pe exersarea gândirii critice și creative.

Uneori, în funcție de intenția propagandistului, dar mai ales de interpretarea publicului, propaganda poate fi și pozitivă. Poate avea efecte benefice, chiar dacă strategia rămâne aceeași: activează emoții puternice, care anulează gândirea critică, ca să convingă oamenii să acționeze într-o direcție sau alta. Așa cum fac campaniile de advocacy. 

După atelier, am rămas cu această întrebare: de ce cărțile de istorie consemnează doar propaganda negativă (e.g. propaganda comunistă, nazistă etc). Oare în trecut nu a existat propagandă pozitivă? Bună observație! Cu siguranță, a existat. Cel mai probabil, răspunsul se află în felul în care autorii cărților de istorie au înțeles propaganda ca formă de comunicare. 

Mulțumesc pentru participare!

‘Laborator de propagandă: tu știi să o recunoști’ este un atelier util într-o lume supra-saturată de informație și acces ușor la diverse platforme de socializare online. Cel de marți seară a fost primul dintr-o serie mai largă de ateliere despre propagandă, ce vor fi adăugate programului nostru de formare și resurse educaționale pentru competențe media și digitale. 

Mind Over Media România face parte dintr-un proiect european amplu ce se desfășoară în perioada ianuarie-decembrie 2018 în Belgia, Polonia, Franța, Finlanda, România și Croația. Proiectul își propune să dezvolte o rețea europeană de profesori și experți în domeniul educației media și să construiască o platformă digitală multilingvă cu conținut generat de utilizatori (de tip crowdsourcing). Proiectul este finanțat de Comisia Europeană prin programul DG Connect și este coordonat de Evens Foundation.

Propagandă pentru gândire critică: primul atelier
5 (100%) 1 vote

Materialele autorilor invitați reflectă opiniile proprii și nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Mediawise Society.

Leave a Reply

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.