PLAN de LECȚIE: Propaganda naționalistă

PLAN de LECȚIE: Propagandă și manipulare în context electoral
October 15, 2019
PLAN de LECȚIE: Economia propagandei
October 29, 2019

PLAN de LECȚIE: Propaganda naționalistă

Propaganda naționalista (Lecția 6 din programa Mind Over Media în România)

Ești profesor, bibliotecar sau formator și crezi că este important să ai o discuție despre propagandă cu elevii tăi? Mind Over Media România ți-a pregătit 7 lecții despre propaganda contemporană create de echipa Mediawise Society și alți profesioniști internaționali în educație media.
În Lecția 6 participanții vor învăța că propaganda naționalistă activează emoții puternice împotriva unor grupuri sociale, tratate drept oponenți și atacate. Propaganda oferă povești simplificate despre identitatea națională și se folosește de nevoile publicului de apartenență, uniune, speranță și libertate.

Obiective de învățare Mind Over Media: participanții vor...

  • învăța că propaganda este definită în moduri diferite, în funcție de cultura, perioada și contextul în care este produsă
  • înțelege că propaganda activează emoții puternice, simplifică idei și informații, răspunde la nevoile și valorile publicului și atacă oponenții
  • dezvolta un simț al responsabilității sociale în ceea ce privește diseminarea propagandei
  • avea mai mult curaj să își exprime opiniile și să participe la discuții despre subiecte controversate, pe marginea cărora oamenii pot fi în dezacord
  • reflecta asupra potențialului propagandei de a avea un impact fie pozitiv, fie negativ asupra indivizilor și societății

Cine a creat lecția?

Adriana Mihai, Mediawise Society

Necesități spațiu de lucru

Videoproiector, ecran proiecție, laptop/sală de calculatoare, scaune în semi-cerc cu posibilitatea de a fi mutate în alte zone ale încăperii pentru lucrul în grup.

Materiale necesare

Accesați videoclipuri, prezentări Power Point și suporturi de curs pentru aceste lecții pe site-ul Mind Over Media România .

Public țintă

tineri de la 11 ani în sus. Cine poate folosi materialul: profesori, bibliotecari și formatori.

Cuvinte-cheie

educația media; educație digitală; propagandă; dezinformare; cultura consumului; publicitate și marketing; relații publice; mesaje instituții publice.

Durată

3 ore (lecția poate fi împărțită în mai multe sesiuni)

Obiective de învățare specifice lecției 6. Participanții vor...

  • putea identifica propaganda naționalistă în imagini și producții video
  • înțelege cum diferiți actori sociali activează emoțiile publicului și produc emoții negative față de alte grupuri sociale, culturale sau naționale pentru a-și justifica acțiunile și a convinge publicul de intențiile lor bune
  • învăța să evalueze posibilele efectele ale propagandei naționaliste asupra unor grupuri socio-culturale, incluzând excluderea, segregarea, sentimentul de superioritate/inferioritate, violența fizică sau simbolică.
Din cauza tradiției și obiceiurilor, dar și a propagandei insistente, românii par să fie atrași mai degrabă de simboluri specifice coeziunii naționale decât de cele caracteristice vieții democratice.

Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, 1997

Istoria justifică întotdeauna orice.

Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, 1997

Participanții vor învăța cum pot fi folosite tehnicile propagandei pentru a crea sentimente pozitive față de țară și emoții negative față de varii grupuri sociale, culturale sau naționale. Propaganda naționalistă reprezintă problemele sociale prin apelul la narațiuni simple și mituri, ce au rolul de a ocoli deliberarea și gândirea critică despre acele probleme. 

Adesea, propaganda naționalistă găsește un ”celălalt” vinovat, ca să-și justifice acțiunile prezente și viitoare.

 

Activități

 

A. VALORILE ȘI NEVOILE PUBLICULUI

Participanții recapitulează tehnicile de propagandă. Pe platforma Mind Over Media în România, precum și pe site-uri ce găzduiesc opere de artă vizuală românească digitizate, priviți 6-8 reprezentări vizuale diferite (picturi, imagini) ale valorilor (a) libertate și (b) unire, din epoci și medii diferite. Discutați în grup cum nevoile și valorile oamenilor pot avea sensuri diferite în funcție de context, de poziționare sau de ideile sau ideologia producătorului.

 

B. DEFINEȘTE PROPAGANDA ȘI EVALUEAZĂ IMPACTUL

Care dintre exemplele examinate este propagandă naționalistă? Participanții sunt invitați să folosească definiția propagandei și să evalueze impactul exemplelor alese. Apoi sunt întrebați dacă vreunul dintre exemplele identificate ar putea avea un impact negativ asupra unor grupuri din societate.

 

C. POSTEAZĂ EMOȚIILE

Fiecărui participant i se dă o notiță adezivă colorată, pe care o vor împărți în două coloane. Apoi li se arată două exemple video de propagandă naționalistă pe platforma Mind Over Media în România. Pentru fiecare exemplu vizionat, participanții vor scrie, pe coloana din stânga, toate reacțiile emoționale pe care le-au avut în timpul vizionării. Pe coloana din dreapta, participanții vor scrie ce persoane, instituții sau grupuri sociale au fost discutate sau reprezentate în exemplu. Invită participanții să conecteze actorii sociali de emoțiile asociate cu aceștia în videoclip, printr-o linie punctată. Discutați cum emoțiile pozitive asociate cu țara sau grupul de origine, precum mândria, apartenența, unitatea, sunt clădite uneori pe emoții negative asociate cu alte grupuri.

 

D. LUCRU ÎN GRUP

Simplificarea narațiunii la mituri. Invită participanții să lucreze în 4-5 grupuri: fiecărui grup i se dă o imagine care spune o poveste despre identitatea națională. Fiecare grup este rugat să identifice și să formuleze în 1-2 propoziții mesajul pe care îl transmite fiecare imagine. Profesorul sau bibliotecarul va scrie pe tablă toate mesajele identificate de participanți. În funcție de specializarea facilitatorului, va alege un exemplu pentru a-l deconstrui împreună cu participanții. Povestea este, de cele mai multe ori, mult mai complicată decât pare. Discutați cum mituri culturale și politice sunt folosite în discursuri și propagandă pentru a promova poveștile care convin, care se potrivesc cu valorile, ideile și interesele propagandistului. Întreabă participanții: există grupuri de cetățeni care sunt excluși din miturile ”identității naționale”? Dacă da, ce implicații are folosirea unui astfel de mit în propaganda contemporană?

 

E. EXERCIȚIU: ATACAREA CELUILALT – GĂSEȘTE VINOVATUL 

(I) Construiește următorul scenariu: participanților li se prezintă o problemă cu care se pot identifica: li s-a dat o temă sau sarcină de către profesor sau director și nu au făcut-o. Care sunt cele mai probabile consecințe negative pentru participanți, dacă profesorul/directorul află că nu și-au făcut tema? Întreabă
participanții și scrie pe tablă răspunsurile lor. Apoi întreabă-i care sunt cele mai probabile justificări pe care le-ar oferi profesorului/directorului pentru tema nefăcută? Notează-le pe tablă, incluzând și strategii de a da vina pe altcineva pentru tema nefăcută. Întreabă clasa: există situații în care nu oferim adevăratele motive pentru ceva ce nu am făcut? De ce? Discuție și schimb de opinii.

(II) Împreună cu participanții, adaptează acest scenariu pentru relația cetățeni – aleși politici. Aleșii au responsabilitatea (tema) de a lua măsuri pentru a îmbunătăți viețile cetățenilor. Când nu iau astfel de măsuri, adesea încearcă să evite consecințele negative care ar apărea. Care pot fi aceste consecințe? Întreabă participanții pe cine ar putea aleșii să învinovățească, în loc să-și recunoască propriile neajunsuri. Scrie pe tablă răspunsurile primite. Apoi urmăriți câteva exemple de pe platforma Mind Over Media în România și identificați persoanele, grupurile sau instituțiile învinovățite în propaganda
naționalistă.

Discuție: cei învinovățiți pentru diverse probleme sociale sunt adesea entități distante, pe care nu le cunoaștem și înțelegem. Cu cât sunt mai distante și diferite, cu atât ne e mai greu să verificăm dacă într-adevăr sunt responsabile pentru o anumită problemă. Pot fi un ”celălalt” cultural, social sau necunoscut folosit ca țap ispășitor pentru a înșela audiența.

 

F. DISCUTĂ RISCURILE

Care sunt riscurile atunci când cel responsabil evită să își recunoască (in)acțiunile? Discutați posibile implicații atât pentru grupurile învinovățite, cât și pentru propagandist.

 

G. DE REȚINUT

Folosiți următoarele întrebări cheie pentru a vedea dacă un exemplu este propagandă naționalistă:

  • Activează emoții puternice de mândrie națională, dublate de ură, teamă sau furie față de anumite grupuri sociale, culturale sau naționale?
  • Oponenții pe care îi atacă sunt grupuri sociale, culturale, străini sau entități misterioase?
  • Oferă explicații simplificate despre identitatea națională, povești cunoscute istorice sau culturale, pentru problemele sociale actuale?
  • Adresează nevoile publicului deapartenență, unitate, speranță sau justiție socială?

 

Viziteaza Mind Over Media pentru mai multe informații.

 

Vezi și alte lecții din programa Mind Over Media România:

Lecția 1: Definirea propagandei

Lecția 2: Analiza propagandei – recunoașterea tehnicilor

Lecția 3: A distribui sau a nu distribui

Lecția 4: Știri false, conținut fals online

Lecția 5: Propagandă și manipulare în context electoral

Lecția 6: Propaganda naționalistă

Lecția 7: Economia propagandei (29 octombrie 2019)

 

Află cum ne poți susține să creăm și alte resurse Mediawise.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *