Biblioteca de Educație Media

Studii și cercetări cu participare #mediawise

 

Mind Over Media in EU. Analyzing Contemporary Propaganda (2018). Proiectul european Mind Over Media in EU, ce se desfășoară în Belgia, Polonia, Franța, Finlanda, România și Croația, dezvoltă o rețea europeană de profesori și experți în domeniul educației media și o platformă digitală multilingvă cu conținut generat de utilizatori. Proiectul va testa eficiența folosirii platformei în educație și va propune o programă pentru predarea despre propaganda contemporană. Inițiativa este coordonată de Evens Foundation și susținută de Comisia Europeană prin programul DG Connect.

Happy Onlife Game-Based Learning (2018). Jocul Happy Onlife a fost creat de Comisia Europeană prin Joint Research Centre ca resursă educațională pentru educația digitală. Proiectul testează eficiența sa în învățare prin metoda experimentului și se derulează în Italia, Portugalia și România. Cercetare întreprinsă de Nicoleta Fotiade, Anca Velicu și Adriana Mihai.

Media Pluralism Monitor 2016: Monitorizarea riscurilor pentru pluralismul media în UE și în afara acesteia (2017), Marina Popescu, Adriana Mihai, Adina Marincea. Raport realizat de Median Research Centre în cadrul proiectului Media Pluralism Monitor (MPM), coordonat de Centre for Media Pluralism and Media Freedom (CMPF), European University InstituteIndicatorul legat de Competență media înregistrează un risc ridicat (81%). Competențele media se confruntă cu dificultăți structurale datorate pe de o parte lipsei de politici coerente, și pe de alta accesului limitat la internet și la competențele digitale este una dintre concluziile studiului, la care au participat și experții Mediawise Society.

Harta practicilor și acțiunilor de educație media în UE-28, Observatorul Audiovizual European (2017). Capitolul despre România a fost redactat pe baza datelor oferite de unul dintre experții Mediawise Society. Câteva concluzii:

  • Educația media există în Europa mai ales datorită implicării ONG-urilor.
  • Prioritatea proiectelor de educație media în statele membre UE este de a susține cu resurse și formare diverse grupuri țintă.
  • Adolescenții și studenții sunt principalele grupuri țintă în aceste proiecte.
  • Inițiativele de dezvoltare a “gândirii critice” sunt cele mai răspândite, urmate de “utilizarea mass-media” – proiecte care urmăresc îmbunătățirea abilităților noastre de a căuta, găsi și utiliza conținuturi și servicii media.

Cercetarea NetChildrenGoMobile (2014). Un raport util, ce introduce nuanțe despre felul cum folosesc copiii Internetul, abilitățile lor digitale și percepția despre riscurile și oportunitățile online. Citește mai multe aici și răsfoiește raportul într-un format prietenos marca LearnForward.

Media and Information Literacy Policies in Romania (2014). Raport național condus de Divina Frau Meigs pentru proiectul european ANR TRANSLIT and COST “Transforming Audiences/Transforming Societies – Media and Information Literacy Policies in Europe”. Citește despre situația politicilor în educația media din România, însoțite de comentarii și recomandări utile.

Charting Media and Learning in Europe – Romania (2013). O serie de trei rapoarte despre stadiul educației media în Europa, publicate de 8 parteneri în cadrul rețelei europene MEDEAnet,  Rapoartele naționale discută politicile educaționale de promovare a educației media în școli, nivelul de integrare a educației media în curriculum, pregătirea cadrelor didactice pentru competențe media, dar și bune practici în domeniu.

Evaluarea nivelului de competență în mass media (2008), Fotiade, N., Popa, M.,  ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei, București.

Competența în mass-media (2006). Manual pentru liceu editat de Ioan Buteanu, Dorina Chiriţescu, Bogdan Ficeac, Nicoleta Fotiade, Angela Teşileanu, Mircea Toma. Manualul este o componentă a proiectului “Sistem integrat de mass media pentru liceu – MEDIASIS” desfăşurat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării de către Agenţia de Monitorizare a Presei – Academia Caţavencu.

Citește despre educație media în articolele de specialitate traduse la Mediawise Society:

Zece neajunsuri ale modelului “efectelor” media, David Gauntlett (1998)

‘A devenit aproape un clișeu să constatăm că, în ciuda multor decenii de cercetări și a sutelor de studii, legăturile dintre consumul de mass media al oamenilor și comportamentul lor ulterior rămân în continuare o nebuloasă. Într-adevăr, cercetătorii s-au bucurat de o răbdare neobișnuit de mare atât din partea mediului academic, cât și din cea a publicului mai larg. Însă a venit vremea să  ne detașăm puțin de această neînțelegere difuză și să ne întrebăm: de ce? De ce nu există răspunsuri clare despre efectele media?’

Dincolo de Tehnologie. O altă perspectivă asupra felului în care învățăm în era culturii digitale, David Buckingham (2008)

‘În calitate de educator media, mă interesează foarte mult relația dintre cultura și practicile zilnice ale copiilor în afara școlii și cele din clasă. În ceea ce privește tehnologia digitală, astăzi avem de-a face cu un decalaj între ceea ce fac copiii la școală și ce fac în timpul liber. Este ceea ce eu numesc noul decalaj digital’.

 

Alte recomandări

 

Fake news and disinformation online, Eurobarometru (2018)

A multi-dimensional approach to disinformation – Report of the independent High level Group on fake news and online disinformation, Comisia Europeană (2018)

Common Sense Wanted: Resilience to ‘Post-Truth’ and Its Predictors in the New Media Literacy Index 2018, Marin Lessenski, Open Society Institute – Sofia (2018)

Mapping of media literacy practices and actions in EU-28, Consiliul Europei și Observatorul European al Audiovizualului (2018)

How to unring the bell: A meta-analytic approach to correction of misinformation, Nathan Walter și Sheila Murphy (2018). Încercările de a contracara și corecta informațiile înșelătoare sau false circulate în media au folosit, în cea mai mare parte, tehnici precum fact-checking sau verificarea credibilității sursei. Un nou studiu arată că aceste două tehnici au o eficiență scăzută, în special pe teme precum politica și marketing-ul. O tehnică folosită în domeniul criminalității, însă, are rezultate mult mai bune în corectarea efectelor pe care le au informațiile false: coerența explicației corective, alternative, care e oferită pentru a înlocui informația eronată.

Digital Literacy: An NMC Horizon Project Strategic Brief și Digital Literacy in Higher Education, Part II: An NMC Horizon Project Strategic BriefAlexander, B., Adams Becker, S., and Cummins, M – New Media Consortium, (2016, 2018)

Hypernatural Monitoring: A Social Rehearsal Account of Smartphone Addiction’, Samuel P.L. Veissière și Moriah Stendel, Universitatea McGill din Montreal, Canada, publicat în revista Frontiers, 20 februarie 2018.

Populism, Media & Education. Challenging Discrimination in Contemporary Digital Societies, Routledge (2016). Având la bază un proiect de cercetare finanțat de Comisia Europeană, studiul arată cum se construiesc stereotipuri discriminatorii online în special prin populismul de extremă dreaptă. Platformele online sunt văzute de către organizațiile populiste ca instrumente prin care să promoveze discursul instigator la ură și noi forme de prozelitism. Identitatea rasială, de gen, dizabilitatea sau orientarea sexuală sunt folosite pentru acțiuni populiste discriminatorii, ale căror ținte sunt în principal tinerii.

The Essential elements of digital literacies: Doug Belshaw at TEDxWarwick (2017)

Media and Information Literacy: Policy and Strategy Guidelines, UNESCO (2013)

What is ‘digital literacy’?, Doug Belshaw, teză de doctorat, Durham University (2012)

Study on Assessment Criteria for Media Literacy Levels: A Comprehensive View of the Concept of Media Literacy and an Understanding of How Media Literacy Level in Europe Should be Assessed. Celot, Paolo and Tornero, José Manuel, Brussels: European Commission (2009)

Media Education: Literacy, Learning and Contemporary Culture, David Buckingham, Polity Press (2003)

David Buckingham – Eseuri. O colecție de articole mai scurte despre trei teme principale: relația copiilor și tinerilor cu media și noile tehnologii, educația media și rolul mass-media în informarea publicului. Urmăriți actualizările de pe blog pentru a afla mai multe despre cum folosesc tinerii noile media, cum se poate preda educația media în contexte diferite și care este rolul media tradiționale și noi în cultura prezentă.