Liceenii învață despre propagandă

Educația digitală înseamnă mai mult decât competențe TIC
April 10, 2018
2% din impozitul tău către Mediawise Society
May 29, 2018

Liceenii învață despre propagandă

dav

În luna martie, am predat un modul de 6 lecții despre media și propagandă contemporană în cadrul orelor de engleză la două clase a 9-a, în Colegiul Național Mihai Viteazul din București. Scopul de la care am pornit a fost să încurajez participarea elevilor și să creez un dialog despre imagini și înregistrări video propagandistice din spațiul nostru mediatic, prin folosirea metodelor interactive care stau la baza proiectului Mind over Media in EU: Propagandă pentru gândire critică (MoM) derulat în România de Mediawise Society.

Elevii au apreciat atât metodele de lucru, cât și conținutul lecțiilor, ceea ce am observat și în interactivitatea lor la clasă, și în feedback-ul primit la finalul întâlnirilor noastre: elevilor le-a ”plăcut” modulul, au fost ”captivați” și l-au considerat ”util”.

Propagandă pentru gândire critică în context curricular

Cum putem vorbi despre media și propagandă contemporană în educația formală? În primă fază, am analizat programa școlară pentru a găsi contextul de învățare potrivit pentru integrarea temelor și abilităților critice. Programa școlară de liceu de Limbi Moderne, în special limba engleză, s-a dovedit a fi potrivită pentru a găzdui modulul despre analiza critică a mesajelor propagandistice distribuite în media digitale, datorită accentului pus pe forme ale comunicării atât scrise, cât și audio, vizuale sau orale în contexte sociale contemporane.

Când i-am întrebat pe elevi care sunt sursele lor principale de informare despre subiecte din societatea curentă, aceștia au răspuns ”familia” și ”media”, în special media digitale, făcând cu atât mai necesară explicarea unor concepte de educație media la clasă. Astfel, planurile de lecție au îmbinat concepte de retorică, contexte și sisteme media cu studii de caz românești și internaționale, cum ar fi Brexit și alegerile din SUA. Ele au pornit de la fundamentele retoricii clasice, cu ajutorul cărora am putut avea un termen de comparație pe parcursul activităților între deliberare, bazată pe raționamente logice, și propagandă, bazată pe tehnici precum apelul la emoții, simplificarea informațiilor, folosirea nevoilor și valorilor publicului și atacarea oponenților.

3 pași pentru a implica elevii în analiza propagandei contemporane

Pasul 1: selectează subiecte cu care elevii sunt familiarizați

Personally, I really enjoyed this course, because it helped me to understand better the tools that are used in creating propaganda and manipulating a big mass of people. I also got to learn new terms and find out about some very important issues we are facing every day.

dav  dav

De multe ori, elevii nu sunt expuși în educația formală românească la subiecte din societatea contemporană, acestea fiind deseori asociate cu ”politicul” și evitate. De aceea, studiile de caz alese s-au bazat pe cunoștințele prealabile ale elevilor. Aceștia au fost întrebați, printr-un chestionar anonim, cât de familiarizați sunt cu câteva dintre subiectele propagandei românești, cum ar fi partidul aflat la conducere, un partid de opoziție la alegere, societatea civilă, un grup minoritar la alegere, vaccinarea obligatorie și proiectul Roșia Montană. Am selectat astfel doar ultimele două subiecte ca studii de caz locale, despre care elevii aveau cunoștințe și opinii proprii.

Pasul 2: dezbateri și jocuri de rol

It was very interesting for me to discuss and to learn things about propaganda.

Majoritatea elevilor au participat în discuții, interesați și animați de varietatea exemplelor ce se vor regăsi și pe platforma MoM: video-uri și imagini comerciale, activiste sau electorale, memes sau postere distribuite prin social media. Cele mai intense activități au fost dezbaterile pro și contra, în care elevii au fost împărțiți pe grupuri, jucând rolul părților implicate (stakeholders) în subiecte de interes public. Deși inițial nu doreau să ofere argumente în favoarea unei poziții pe care ei personal nu o susțineau, exercițiul s-a dovedit a fi benefic pentru a înțelege cum alte grupuri sociale pot avea interese, surse de informare și experiențe diferite de ale lor.

Fiecare grup a fost, apoi, pus în situația de a identifica tipurile de public care trebuie convinse de propria poziție referitoare la problemele dezbătute. Însă, în loc să folosească argumentarea logică din dezbateri, li s-au arătat tehnicile folosite de propagandă pentru a convinge, prin exemple multiple din media. Au ajuns, astfel, să conștientizeze efectele emoționale și manipulatoare ale tehnicilor de propagandă și să recunoască specificul acestor mesaje, indiferent de valorile, direcțiile sau acțiunile pe care acestea le propagă.

Pasul 3: i-am încurajat pe elevi să adopte un rol activ de utilizatori media

The content is highly valuable. We need to be aware of propaganda in our daily lives. We need to be able to recognize it at least (since we can’t avoid it) and I think this course is really helpful.

Scopul inițial de a susține participarea elevilor se aplică atât la clasă, cât și în interacțiunea lor de zi cu zi cu noile media. De la începutul întâlnirilor noastre, elevii au menționat că nu au încredere în mass-media. Analiza tehnicilor propagandistice într-o mulțime de mesaje vizuale și video poate adânci această neîncredere și crea un sentiment de neputință.

De aceea a fost important să discutăm și despre bune practici jurnalistice, relevante pentru subiectul nostru. Am folosit investigația recentă despre Cambridge Analytica ca suport pentru această discuție, iar elevii au simțit că fac parte dintr-o dezbatere extrem de actuală și de relevantă, personal și global. Totodată, am putut discuta și despre rolul lor activ de utilizatori media și despre noile unelte pe care le au la dispoziție în era digitală prin care pot semnala practici abuzive sau înșelătoare, mesaje nocive pentru ei sau alte comunități. Ei pot alege să nu distribuie mesaje propagandistice, să atragă atenția în comentarii, postări sau articole asupra acestor mesaje și să contribuie la îmbunătățirea calității conținuturilor media.

Competențe învățate pentru gândirea critică

Am încheiat acest modul întrebându-i, printr-un chestionar, dacă ei consideră această imagine propagandă și dacă impactul ei social este benefic sau nociv. Majoritatea elevilor au considerat că imaginea folosește tehnici de propagandă și că impactul ei este unul benefic. În același timp, însă, au menționat nevoia de a se informa mai mult despre subiectul tratat în imagine – Facebook și supravegherea – pentru a-și putea forma o părere. Capacitatea de a recunoaște propaganda, de a ne pune întrebări critice cu privire la mesajele întâlnite și de a ne informa din surse credibile sunt competențele promovate de MoM.Engaging 9th grade students in active participation was one of the main challenges I took on in teaching six classes on media and contemporary propaganda at one of the top high-schools in Bucharest. The Romanian secondary education is still marked by teacher-centered methods and student passivity and negativity, but using the Mind over Media (MoM) interactive methods in analyzing images and videos from our present-day media was a breath of fresh air. According to the feedback received from the 28 students I worked with, the classes were perceived in very positive terms: they “really enjoyed the course”, had “fun”, were “glad” and “captivated” and considered the contents “useful”.

Situating Mind over Media in EU

The classes took place within the English as Second Language (ESL) subject. This choice was based on the match between the general and specific competencies aimed for by the ESL curriculum and MoM’s media literacy approach in analyzing contemporary propaganda. Given the lack of media education in our core high-school curricula, ESL’s focus on communication forms and messages in diverse current social settings provided a path of least resistance to include media propaganda in formal education without overburdening teachers and students.

The local aims of the six-hour module were, in addition to MoM’s learning outcomes, to create a ‘situated learning’ context where students could engage in dialogue in order to improve both language skills and their critical thinking in analyzing the persuasive messages they receive from traditional and new media. The lesson plans were based on the original MoM curriculum, using both local and high-profile international cases such as the 2016 elections in US and Brexit campaigns, discussed in the Romanian public sphere and relevant for ESL learning contexts. Basic media concepts were also introduced in order to provide a better media roadmap, including editorial and commercial content, the relationship between the media industry and advertising and the evolution of these in social media.

How students were involved in adapting MoM curricula to local context

Step 1: selecting subject matters students are familiar with

Personally, I really enjoyed this course, because it helped me to understand better the tools that are used in creating propaganda and manipulating a big mass of people. I also got to learn new terms and find out about some very important issues we are facing every day.

dav  dav

Students were initially given a questionnaire in which they were asked to briefly give their opinions a few subject matters of public interest in Romania: communism, the ruling and opposition party of their choice, one minority group, civil society, vaccination safety and the Roșia Montană mining project. Considering that students had little knowledge on ruling and opposition parties, minority groups and civil society, but were more familiar with vaccination safety and the Roșia Montană project, I have chosen the latter as local case studies for contemporary propaganda. The purpose of this activity was to build upon students’ own interests, previous learning and knowledge on major topics targeted by local propaganda practices, taking into consideration time constraints and the primary focus of the module on media concepts and propaganda.

Step 2: engaging students in open debate and role-playing

It was very interesting for me to discuss and to learn things about propaganda.

Most students participated in discussions, engaged and animated by the variety of examples, which included corporate, activist and electoral videos, posters, banners and memes across various platforms. The most challenging and interactive activities were group work and role-playing situations in which students were asked to provide pro and con arguments on the local public cases, taking on the role of various social actors or stakeholders. Although some students felt uncomfortable with defending a stance they personally didn’t support, they found the exercises interesting and useful for understanding other people’s interests and experiences.

Each group was then asked to identify the audiences which needed persuasion by one group or another. Students were then gradually shown the techniques used in propaganda images and videos to persuade such audiences. They easily noticed the emotional and manipulative effects of propaganda techniques, compared to the construction of their own reasoned and evidence-based arguments, regardless of the stance towards a particular subject matter.

Step 3: discussing their role as media users

The content is highly valuable. We need to be aware of propaganda in our daily lives. We need to be able to recognize it at least (since we can’t avoid it) and I think this course is really helpful.

The aim to cultivate active participation concerned both students’ roles in their learning process and their role as active media audiences: from our first meeting, students’ attitude towards media was downright skeptical and distrusting, thus becoming aware of propagandistic practices in so many fields was only deepening their distrust in the media system as a whole.

To address this, I used the recent Cambridge Analytica investigation to discuss agency and empowerment. The possibilities to ask media literacy critical questions, to look for reliable information from multiple sources, to question media practices privately or publicly, to make use of the current possibilities to write back, to signal wrongdoings and create better media ecosystems have left students more optimistic about their future as media users.

Takeaway message

Aside from being able to recognize and justify the reasons for which an image is propaganda, students understood the essential role played by self-reflexivity and highlighted the importance of context in evaluating propaganda messages: in the final questionnaire asking them to evaluate at first sight an image about Facebook, all of them offered supporting arguments derived from definitions and techniques in stating whether the image is propaganda or not. Most of them considered it an example of beneficial propaganda, few considered it harmful. However, they mentioned that more production context and reliable information on the subject matter were needed in order to properly assess the image impact and form an opinion. Going beyond propaganda and looking for credible information is a great step forward in navigating the media landscape.

1 Comment

  1. Bumbac Mihaela says:

    Buna ziua!
    Sunt profesoara la Colegiul German “Goethe” din Bucuresti, diriginta la o clasa a XI-a. Va rog sa-mi spuneti daca ati putea veni macar pentru o ora la noi in liceu.

    Va multumesc,

    Mihaela Bumbac

Leave a Reply to Anonymous Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *