Liceenii învață despre propagandă

În luna martie, am predat un modul de 6 lecții despre media și propagandă contemporană în cadrul orelor de engleză la două clase a 9-a, în Colegiul Național Mihai Viteazul din București. Scopul de la care am pornit a fost să încurajez participarea elevilor și să creez un dialog despre imagini și înregistrări video propagandistice din spațiul nostru mediatic, prin folosirea metodelor interactive care stau la baza proiectului Mind over Media in EU: Propagandă pentru gândire critică (MoM) derulat în România de Mediawise Society.

Elevii au apreciat atât metodele de lucru, cât și conținutul lecțiilor, ceea ce am observat și în interactivitatea lor la clasă, și în feedback-ul primit la finalul întâlnirilor noastre: elevilor le-a ”plăcut” modulul, au fost ”captivați” și l-au considerat ”util”.

Propagandă pentru gândire critică în context curricular

Cum putem vorbi despre media și propagandă contemporană în educația formală? În primă fază, am analizat programa școlară pentru a găsi contextul de învățare potrivit pentru integrarea temelor și abilităților critice. Programa școlară de liceu de Limbi Moderne, în special limba engleză, s-a dovedit a fi potrivită pentru a găzdui modulul despre analiza critică a mesajelor propagandistice distribuite în media digitale, datorită accentului pus pe forme ale comunicării atât scrise, cât și audio, vizuale sau orale în contexte sociale contemporane.

Când i-am întrebat pe elevi care sunt sursele lor principale de informare despre subiecte din societatea curentă, aceștia au răspuns ”familia” și ”media”, în special media digitale, făcând cu atât mai necesară explicarea unor concepte de educație media la clasă. Astfel, planurile de lecție au îmbinat concepte de retorică, contexte și sisteme media cu studii de caz românești și internaționale, cum ar fi Brexit și alegerile din SUA. Ele au pornit de la fundamentele retoricii clasice, cu ajutorul cărora am putut avea un termen de comparație pe parcursul activităților între deliberare, bazată pe raționamente logice, și propagandă, bazată pe tehnici precum apelul la emoții, simplificarea informațiilor, folosirea nevoilor și valorilor publicului și atacarea oponenților.

3 pași pentru a implica elevii în analiza propagandei contemporane

Pasul 1: selectează subiecte cu care elevii sunt familiarizați

Personally, I really enjoyed this course, because it helped me to understand better the tools that are used in creating propaganda and manipulating a big mass of people. I also got to learn new terms and find out about some very important issues we are facing every day.

dav  dav

De multe ori, elevii nu sunt expuși în educația formală românească la subiecte din societatea contemporană, acestea fiind deseori asociate cu ”politicul” și evitate. De aceea, studiile de caz alese s-au bazat pe cunoștințele prealabile ale elevilor. Aceștia au fost întrebați, printr-un chestionar anonim, cât de familiarizați sunt cu câteva dintre subiectele propagandei românești, cum ar fi partidul aflat la conducere, un partid de opoziție la alegere, societatea civilă, un grup minoritar la alegere, vaccinarea obligatorie și proiectul Roșia Montană. Am selectat astfel doar ultimele două subiecte ca studii de caz locale, despre care elevii aveau cunoștințe și opinii proprii.

Pasul 2: dezbateri și jocuri de rol

It was very interesting for me to discuss and to learn things about propaganda.

Majoritatea elevilor au participat în discuții, interesați și animați de varietatea exemplelor ce se vor regăsi și pe platforma MoM: video-uri și imagini comerciale, activiste sau electorale, memes sau postere distribuite prin social media. Cele mai intense activități au fost dezbaterile pro și contra, în care elevii au fost împărțiți pe grupuri, jucând rolul părților implicate (stakeholders) în subiecte de interes public. Deși inițial nu doreau să ofere argumente în favoarea unei poziții pe care ei personal nu o susțineau, exercițiul s-a dovedit a fi benefic pentru a înțelege cum alte grupuri sociale pot avea interese, surse de informare și experiențe diferite de ale lor.

Fiecare grup a fost, apoi, pus în situația de a identifica tipurile de public care trebuie convinse de propria poziție referitoare la problemele dezbătute. Însă, în loc să folosească argumentarea logică din dezbateri, li s-au arătat tehnicile folosite de propagandă pentru a convinge, prin exemple multiple din media. Au ajuns, astfel, să conștientizeze efectele emoționale și manipulatoare ale tehnicilor de propagandă și să recunoască specificul acestor mesaje, indiferent de valorile, direcțiile sau acțiunile pe care acestea le propagă.

Pasul 3: i-am încurajat pe elevi să adopte un rol activ de utilizatori media

The content is highly valuable. We need to be aware of propaganda in our daily lives. We need to be able to recognize it at least (since we can’t avoid it) and I think this course is really helpful.

Scopul inițial de a susține participarea elevilor se aplică atât la clasă, cât și în interacțiunea lor de zi cu zi cu noile media. De la începutul întâlnirilor noastre, elevii au menționat că nu au încredere în mass-media. Analiza tehnicilor propagandistice într-o mulțime de mesaje vizuale și video poate adânci această neîncredere și crea un sentiment de neputință.

De aceea a fost important să discutăm și despre bune practici jurnalistice, relevante pentru subiectul nostru. Am folosit investigația recentă despre Cambridge Analytica ca suport pentru această discuție, iar elevii au simțit că fac parte dintr-o dezbatere extrem de actuală și de relevantă, personal și global. Totodată, am putut discuta și despre rolul lor activ de utilizatori media și despre noile unelte pe care le au la dispoziție în era digitală prin care pot semnala practici abuzive sau înșelătoare, mesaje nocive pentru ei sau alte comunități. Ei pot alege să nu distribuie mesaje propagandistice, să atragă atenția în comentarii, postări sau articole asupra acestor mesaje și să contribuie la îmbunătățirea calității conținuturilor media.

Competențe învățate pentru gândirea critică

Am încheiat acest modul întrebându-i, printr-un chestionar, dacă ei consideră această imagine propagandă și dacă impactul ei social este benefic sau nociv. Majoritatea elevilor au considerat că imaginea folosește tehnici de propagandă și că impactul ei este unul benefic. În același timp, însă, au menționat nevoia de a se informa mai mult despre subiectul tratat în imagine – Facebook și supravegherea – pentru a-și putea forma o părere. Capacitatea de a recunoaște propaganda, de a ne pune întrebări critice cu privire la mesajele întâlnite și de a ne informa din surse credibile sunt competențele promovate de MoM.

Liceenii învață despre propagandă
5 (100%) 7 votes

Materialele autorilor invitați reflectă opiniile proprii și nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Mediawise Society.

1 Response

  1. Bumbac Mihaela

    Buna ziua!
    Sunt profesoara la Colegiul German “Goethe” din Bucuresti, diriginta la o clasa a XI-a. Va rog sa-mi spuneti daca ati putea veni macar pentru o ora la noi in liceu. Ma puteti contacta si la telefon.

    Va multumesc,

    Mihaela Bumbac

Leave a Reply

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.