Astăzi vom face o analiză de text cu privire la mediul înconjurător și marketing-ul online.
Imaginea de mai sus, publicată de Radiosimplu pe Facebook, avea duminică, 13 martie a.c., peste 17.000 de like-uri și 7.340 de distribuiri. Postarea – însoțită de mesajul „Trist, nu?” – încearcă să atragă atenția asupra dezastrului defrișărilor din lume și alătură două imagini ale Pământului văzut din spațiu, care par să arate că timp de 38 de ani un continent întreg a fost defrișat.
Mesajul postării lasă să se înțeleagă că ne uităm la același continent. Deși prima imagine reprezintă ceea ce pare a fi America de Nord, iar a doua are in prim-plan Asia și Peninsula Arabică.
Este aparent un mesaj de advocacy pentru protejarea mediului. Dar unul cu un conținut fals – o propagandă „cu un scop bun” (de tip Greenpeace), care atrage atenția asupra unei probleme reale (pericolul defrișărilor), dar care folosește o minciună. Motiv pentru care mesajul nu face decât să aducă un deserviciu cauzei.
Câți dintre cei care au dat mesajul mai departe s-au uitat cu atenție la imagine?
Acest tip de mesaje mizează pe faptul că reacția noastră emoțională – de apărători ai mediului înconjurător, în acest caz – este mai puternică și ne face să acționăm direct (să dăm mesajul mai departe), înainte să gândim.
În mod normal gândirea critică trebuie cultivată, exersată, cere timp și disponibilitate. Din păcate, Facebook și Twitter ne arată că de multe ori emoțiile puternice înving rațiunea. Am văzut asta mai ales în contextul tragediilor de anul trecut (atentatele teroriste de la Paris, #colectiv). Utilizatorii se opresc mai rar să-și pună întrebări, înainte să trimită mesaje false sau mincinoase mai departe pe media sociale.
Așadar, înainte de a da share ar fi bine să știm:
1) Cine este sursa inițială a acestei postări?
Radiosimplu? Este creația lor? Sau cei de acolo au dat-o mai departe din altă sursă? Nu e clar. Cel mai simplu mod de a verifica o imagine falsă este să o cauți pe Google imagini. Am căutat imaginea din postare cu Google (images.google.com) și am dat peste alte variante, ca aceasta:
În final, după alte căutari, am descoperit cele două fotografii care au alcătuit colajul.
Și odată cu ele dovada că postarea e mincinoasă: fotografiile sunt online încă din decembrie 2011, oferite gratuit de WikiImages.
2) Cu ce scop au publicat?
Să fie doar o strategie de marketing online ieftin? Ce-i drept, datorită acestei postări am aflat că există RadioSimplu. Cu siguranță, nu-l voi asculta. Dar asta e doar alegerea mea.
3) De ce au ales să folosească o minciună ca să promoveze o cauză serioasă?
Cei mai mulți oameni reacționează emoțional imediat la subiecte precum distrugerea mediului înconjurător. Asta pare să fi fost și miza celor care au publicat mesajul. Cel mai probabil, salvarea planetei a fost folosită de data asta pentru o banală strângere de click-uri și share-uri.
Pe de altă parte, am citit și răspunsurile utilizatorilor care n-au reacționat emoțional imediat.
S-au uitat mai atent la montajul din imagine și au văzut nepotrivirea. Din păcate, majoritatea celor care au atras atenția au făcut-o într-un mod agresiv, jignitor. Apreciez gândirea critică, mai puțin modul în care o face. De aceea, ar fi bine să învățăm la școală și despre responsabilitatea utilizatorului online și câteva reguli de (inter)comunicare . Așa cum facem în atelierele și cursurile Mediawise.
Autor: Nicoleta Fotiade
